ZF Investiţi în România! Andrei Brînzea, C&W Echinox: Zona Brăila-Galaţi ar trebui acoperită cu circa 70-100.000 de metri pătraţi de depozite clasa A

♦ Cu circa 500.000 de locuitori, zona Brăila-Galaţi este cea mai mare aglomerare urbană după Capitală.

Zona Brăila-Galaţi are nevoie de mai multe investiţii în spaţii logistice, atât pe segmentul destinat depo­zitării, cât şi pe cel destinat producţiei, în contextul în care această zonă reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după Capitală, a explicat Andrei Brînzea, partner, Land & Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„La o aglomerare de aproximativ 500.000 de oameni, divizată la două municipii, nu avem depozitare şi logistică, ceea ce este cumva surprin­zător şi pentru mine deoarece un individ consumă în principiu câţiva paleţi de mărfuri pe an, paleţi care trebuie depozitaţi undeva“. 

Brăila a ajuns în atenţia investito­rilor din ce în ce mai mult pe măsură ce proiectul de circa 500 mil. euro al Podului peste Dunăre, care promite o conexiune rapidă. Dez­volta­­torul Element Industrial consi­deră că zona Brăila-Galaţi va deveni un nod cen­tral în traficul de mărfuri din această parte a ţării, spre exemplu, şi dema­rează o investiţie de 25 mil. euro în Brăila. 

„Revenind la Brăila şi Galaţi eu sunt de părere că din punctul de vedere al depozitării necesitatea unei astfel de aglomeraţii ar trebui să fie acoperită de 70-100.000 mp de depozite de clasa A“. 

Brînzea a declarat că Brăila şi Galaţi se regăsesc tot mai mult în discuţiile cu investitorii, nu doar pe segmentul industrial, ci şi pe cel de retail, în contextul în care puterea de cumpărare a circa jumătate de milion de persoane reprezintă un punct de atracţie. 

Vestul ţării a câştigat detaşat cursa dezvoltărilor industriale în contextul în care regiunea a fost mult mai bine conectată la coridoarele de transport. Totuşi, pandemia ar putea marca momentul schimbării în această direcţie. 

„Nu e un secret că până acum dacă privim dezvoltarea industrială din punctul de vedere al producţiei pe primul loc a fost Vestul României. În mare parte eu aş datora acest aspect infrastructurii mult mai bune şi faptului că proiectele de autostradă s-au materializat mult mai repede acolo. Însă nu trebuie să privim doar din această perspectivă, întrucât industrialul are două perspective: producţie şi logistică-depozitare. 

România este încă în urmă pe spaţii industriale faţă de alte ţări din regiune, cum ar fi Cehia, în contextul în care România are circa 5,6 mil. mp dezvoltaţi şi se îndreaptă spre 6,2 mil. mp până la finalul anului. Spre com­paraţie, Cehia înregistrează 9 mil. mp. „Suntem în urmă cu logistica, momentan businessurile logistice s-au concentrat pe oraşele mari începând cu Bucureşti, Timişoara, Cluj, Turda, Arad, Oradea, etc. Aş vrea să subliniez că 60% din businessul industrial pe partea de depozitare se petrece la Bucureşti, însă pandemia şi accelerarea comerţului online au determinat o necesitate de a construi depozite logistice şi în oraşele mici“.