ZF Investiţi în România! Autorităţile din Brăila lucrează împreună cu cele din Galaţi pentru dezvoltare: principalele obiective comune sunt un aeroport şi o linie de transport monorai

♦ Consiliile judeţene Galaţi, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi s-au unit într-o ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară), pentru a dezvolta infrastructura şi conectivitatea din regiune. 

Primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ şi consiliile judeţene din Brăila şi Galaţi lucrează îm­preună pentru a atrage finanţare în scopul unor proiecte comune de infrastructură care să unească prin­cipalele obiective economice din cea de-a doua cea mai mare aglomerare urbană din ţară, a explicat Marian Dragomir, primarul Brăilei, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„Am reuşit după mulţi ani de zile în care orgoliile au fost la un nivel destul de inflamat să le îngropăm, să dispară toate acele orgolii, cu un singur scop, ca investiţiile pentru această zonă să fie atrase atât de municipalitatea de la noi cât şi de cea gălăţeană, indiferent de forma de organi­zare. Iată că am reuşit să ne dăm mâna“. 

Europarlamentarul Dan Nica a subliniat într-o conferinţă ZF din luna ianuarie că Brăila şi Galaţi au în faţă o oportunitate cumulată de 5 miliarde de euro la intersecţia dintre PNRR şi noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. Primarul Dragomir a declarat că acesta a fost liantul principal între administraţiile din Brăila şi Galaţi. 

Cooperarea este una la nivel mai amplu, întrucât patru consilii judeţene s-au unit într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomu­nitară (ADI), pentru a gestiona dezvoltarea infrastructurii şi conectivităţii din sud-estul ţării. Momentul este cu atât mai important ţinând cont de dezvoltarea Podului peste Dunăre, un proiect de 500 mil. euro. 

„Este o sumă foarte mare, care aduce conectivitatea zonei de sud-est a României cu Moldova, dar şi cu Transilvania, pentru a crea legătura cu Delta Dunării sau cu podul maritim de la Constanţa. (...) Se lucrează intens la drumurile care asigură conecti­vitatea podului cu şoselele de centură care leagă Brăila şi Galaţi. Deja lucrările pentru drumurile expres Brăila-Galaţi şi Galaţi-Brăila-Buzău-Focşani, respectiv Slobozia, sunt într-un stadiu destul de avansat, coroborat şi cu o iniţiativă a consiliilor judeţene Galaţi, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi, care s-au unit într-un ADI pentru a dezvolta infrastructura necesară în această regiune şi a asigura conectivitatea“. 

Autorităţile din Brăila şi cele din Galaţi încep să se promoveze din ce în ce mai mult ca „a doua cea mai mare aglomerare urbană după Capitală, cu peste 500.000 de locuitori în cele două municipii despărţite de aproximativ 12 kilometri de şosea“. Printre principalele obiective comune ale autorităţilor din Brăila-Galaţi se numără un aeroport şi o linie de monorai. 

„Proiectele cele mai importante sunt legate de un aeroport care să fie situat la aproximativ 28 km de Brăila, 25 km de Galaţi, un aeroport care să asigure în primul rând transportul mărfurilor şi apoi al persoanelor. Am depus în paralel împreună cu Galaţi un proiect pentru un transport modern nepoluant între municipiile Brăila şi Galaţi, conectând principalele zone industriale, dar şi viitorul aerport. Şi aici vorbim de PNRR“. Edilul a explicat că este vorba despre un monorai, care nu afectează mult infrastructura. Autorităţile din Brăila-Galaţi sunt în stadiul în care au depus intenţia de solicitare a finanţării şi au demarat primele discuţii. 

„Traseul va fi făcut de un proiectant cu experienţă pentru că vrem să conectăm atât zona centrală a oraşului, dar şi principalele obiective economice, şi aeroportul, să creăm o legătură între toate celelalte entităţi, atât administrative, dar mai ales private, de la viitorul parc industrial din Brăila – care a primit deja autorizaţie de funcţionare – până la principalele obiective economice din Galaţi“.

În cazul în care aceste proiecte nu se vor încadra pe PNRR, autorităţile vor încerca orice axă de finanţare care ar putea permite realizarea lor. 

Momentul de dezvoltare al Brăilei este marcat şi de investiţia de 25 mil. euro a dezvoltatorului Element Industrial pentru un parc industrial de circa 11 hectare la Brăila, o investiţie care „beneficiază atât de avantajele unui parc industrial, cât şi de avantajele unei zone libere“, aşa cum a subliniat Marian Dragomir. Pe lângă această investiţie, compania Glorious Lighting a decis în 2021 să îşi extindă producţia la Brăila, în contextul în care a investit deja 6 mil. euro şi a ajuns la peste 300 de angajaţi. 

Totuşi, primarul a recunoscut că nu toate discuţiile cu mari investitori se concretizează, iar principala problemă care apare în negocieri ţine de lipsa unor terenuri disponibile pe care autorităţile locale să le poată vinde către investitori. 

„A fost vorba de un investitor din sectorul auto, care s-a reorientat în Oneşti unde a găsit la privat un teren foarte scăzut la preţ. (n.r: Se blochează discuţiile) atunci când vor să devină proprietari pentru că primăria nu mai deţine terenuri, cele din Zona Liberă pot fi concesionate pe 49 de ani dar nu pot fi vândute. Noi nu mai deţinem terenuri în oraş iar dânşii au vrut neapărat să fie proprietari, iar în zona Oneşti au găsit un teren mult mai ieftin decât într-un municipiu reşedinţă de judeţ“.