• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Călin Bibarţ, Arad: Avem nevoie de politici naţionale pentru învăţământ şi CET-uri. Prin PNRR mergem doar pe proiecte existente

01.11.2021, 00:05 Autor: Bogdan Alecu

Aradul va miza pe fondurile europene disponibile în prezent, iar prin PNRR vor accesa fonduri doar pentru proiecte unde există o documentaţie finalizată. Timpul scurt, multitudinea proiectelor şi lipsa forţei de muncă vor afecta modul în care vor fi accesaţi banii.

Şcolile în sistem dual trebuie să be­ne­ficieze de o strategie la ni­vel naţio­nal pentru ca materiile predate în acestea să acopere cerinţele pieţei forţei de muncă. În prezent există câteva astfel de şcoli în zona Transilvaniei, însă este nevoie în toate oraşele.

„Au existat discuţii şi legate de sistemul de învăţământ din anii din urmă unde pe domeniul forţei de muncă oferta din învăţă­mân­tul românesc şi cererea din piaţă erau din planuri diferite, nu doar că nu se inter­sectau. De aceea este nevoie de o politică na­ţională pe acest domeniu. Noi ne-am des­curcat, alte oraşe la fel, dar ar trebui o po­litică la nivel de ţară. Administraţiile locale nu pot avea o intervenţie în sistemul de învăţământ. Noi suntem proprietarii şco­lilor, noi reparăm, dotăm, dar programa şco­lară, materiile, profesiile pe care vrem să le avem în final ţin de Ministerul Învăţă­mân­tului prin inspectoratele şcolare“, a spus Călin Bibarţ, primarul municipiului Arad.

În ceea ce priveşte ac­ce­sarea fondurilor eu­ropene, o miză ri­di­cată o are Planul Na­ţional de Re­dre­sa­re şi Rezilienţă (PNRR), însă finan­ţarea trebuie accesată rapid.

„Dacă rămâne vala­bi­lă componenta pe PNRR pe mobilitate, mâine con­sumăm banii deoarece cumpă­răm tramvaie – mai avem nevoie de o parte de finanţare. Mai avem şi proiecte mature pe infrastructură. Dar noi avem o problemă cu PNRR – dacă timpii sunt atât de scurţi nu avem societăţi, compa­nii cu personal care să facă documentaţia, de aceea noi ne-am orien­tat către ceva ce avem deja pregătit, cu proiecte mature unde doar depui şi atragi banii. Nu mai discutăm şi de companii care să execute lucrările. Aici va fi o problemă. Eu mă tem că vor rămâne bani consumaţi. Noi avem aproape un an întârziere faţă de alte ţări“, a spus primarul Aradului.

El a subliniat că accesarea fondurilor europene a vizat în principal proiectele de mobilitate şi achiziţii de noi vehicule.

„Am mers pe mobilitate pentru fonduri europene, tramvaie şi autobuze electrice. Am achiziţionat tramvaie cu bani europeni, iar la Arad avem fabrică de tramvaie mo­derne şi banii intră în economia judeţului. În plus, investim şi în căi de rulare moderne pentru tramvaie. Cumpărăm şi 10 autobuze electrice legate de un nou pod peste Mureş. Vom apela şi la programul Anghel Saligny în condiţiile în care este gândit precum unul complementar fondurilor europene – acolo unde nu finanţează UE, să finanţeze acest pro­gram precum unele drumuri, sisteme de ca­na­lizare, pasarele, subtraversări“, a ex­plicat Călin Bibarţ.

Primarul Aradului spune că Timişoara ală­turi de Arad formează un pol de dez­voltare depăşit numai de capitalele din pro­xi­mitate – Bucureşti, Belgrad şi Budapesta.

„Altfel pe o rază de mai multe sute de kilometri nu există un pol de dezvoltare mai mare şi cu potenţial de dezvoltare, mai ales având în vedere autostrada. Mai departe, acest pol de dezvoltare va merge mai departe prin legătura printr-un drum expres între Oradea şi Arad. Cele patru ad­mi­nistraţii, două judeţene şi două muni­cipale, duc o bătălie pentru a termina docu­men­taţiile după care Guvernul să asigure finan­ţarea acestui drum vital pentru dez­voltarea zonei. Ce ne-am asumat se va în­tâm­pla. Legat de finanţare, de aceea avem gu­vern şi miniştri deoarece este peste puterea administraţiilor locale să realizeze acest lucru. Drumul expres va juca şi rol de centură ocolitoare şi va deschide o nouă zonă atractivă pentru investitori. Alături de Consiliul Judeţean în următorii ani Aradul va avea închis inelul în jurul oraşului. Mai urmează centura de sud-vest şi drumul expres pentru a scoate integral traficul greu în afară“, a spus Călin Bibarţ.

Una dintre cele mai recente investiţii la Arad o reprezintă fabrica Huf România, proiect gestionat de Global Vision în cadrul Industrial Park West Arad. Huf România este filiala română a furnizorului global Huf Group, liderul sistemelor de închidere şi acces pentru industria de automotive şi unul dintre producătorii cre vor livra către viitoarea uzină BMW de la Debrecen. Parcul are o suprafaţă închiriabilă de 20.100 mp şi conţine două faze: prima fază, livrată în 2012, cuprinde spaţii de producţie, depozitare, birouri şi diverse zone tehnice, iar a doua fază, finalizată în noiembrie 2020, a vizat dezvoltarea cu încă două niveluri a zonelor de producţie şi office.

„În Europa nu circulă nicio maşină care să nu aibă cel puţin o componentă produsă la Arad. Noi am fi dorit ca uzina BMW de la Debrecen să fie construită la Arad, însă dincolo de graniţă există o politică naţională agresivă pentru a acorda facilităţi fiscale. Noi nu puteam concura la aşa ceva. Dacă la început industria auto de aici utiliza forţa de muncă pentru producţia de cablaje, îmbinări de piese, acum au dublat capacitatea de producţie dar pe nivel superior, proiectare şi execuţie. Dacă înainte făceau doar mânerul uşii, acum fac bordul spre exemplu şi nu doar asamblează, ci şi produc componente“, a spus primarul Aradului.

El a subliniat că printre principalele beneficii o reprezintă faptul că Aradul dispune de conexiune directă faţă de infrastructura vest-europeană, fiind amplasat în imediata vecinătate a autostrăzii.

„Beneficiem de o infrastructură care ne aduce avantaje, comparativ cu alte zone din România şi alături de Timişoara şi Oradea am devenit un magnet pentru mulţi investitori. O altă bătălie a fost pentru a-i convinge să rămână aici, să nu se relocheze spre alte zone. Am reuşit să o câştigăm având în vedere că în 1989 aveam 30.000 de locuri de muncă iar astăzi avem aproape 90.000. Un investitor care prospectează se uită la infrastructură, la nivelul taxelor şi facilităţilor de care poate beneficia şi componenta umană, disponibilitatea forţei de muncă, niveul de calificare, salarii. Degeaba are cele mai bune dotări dacă nu are forţa de muncă necesară“, a explicat Călin Bibarţ.

Din acest motiv, el a sublinat că Aradul este şi un magnet pentru cei care vor să vină acolo.

„Este un fenomen natural acela ca din unele zone ale României să vină aici după un loc de muncă şi condiţii de trai. Oraşul capitală de judeţ absoarbe multă forţă de muncă alături de zona motropolitană deoarece firmele oferă transport pe o rază de până la 100 km iar altele şi cazare.Avem finalitate de buget european şi proiecte în derulare pe care le finalizăm şi la început de drum pentru noul buget şi PNRR care înseamnă noi proiecte şi care vor fi văzute în oraşe peste 1-2 ani. Proiecte finalizate sau aproape finalizate avem o moştenire bună. După 2016 Aradul a fost printre puţinele oraşe cu proiecte de regenerare urbană, proiecte“, a spus primarul Aradului.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank