ZF Investiţi în România! Ce mai aduce PNRR-ul pentru antreprenori: statul va înfiinţa un fond cu capital de risc împreună cu Banca Europeană de Investiţii, unde statul român va fi acţionar majoritar

♦ Fondul ar putea avea o valoare de 500 mil. euro ♦ Submăsurile AFIR 6.2, 6.4, 4.1 şi 4.1 ar putea fi lansate în a doua jumătate a lunii august.

Mult discutatul Program Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va adu­ce în premieră un fond cu capital de risc înfiinţat de statul român în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), acesta fiind unul dintre instrumentele financiare în valoare totală de 2,4 mld. euro pe care le va susţine acest program, a ex­plicat Mirabela Miron, preşedinte al fir­mei de consultanţă Avisso, în emisiunea ZF In­vestiţi în Româ­nia!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Înfiinţarea fondului de capital de risc se va face de către stat împreună cu BEI, nu vor fi fonduri private, iar statul va fi partea majoritară. Cred că este primul pas pe care statul român îl face în ideea de a dezvolta piaţa de capital şi de a diversifica opţiunile financiare şi de finanţare a firmelor“.

Trebuie menţionat că Ministerul Inves­ti­ţiilor şi Proiectelor Europene a vehiculat acest subiect într-o serie de declaraţii de pre­să din luna mai, discutând atunci despre un in­strument dedicat IMM-urilor, de jumătate de miliard de euro, care va implica atât BEI, cât şi Fondul European de Investiţii. Acesta ar face parte din pachetul de 2,4 mld. euro des­tinat instrumentelor financiare în PNRR.

„Pentru mediul privat, cred că cel mai im­portant element pe care îl aduce PNRR-ul este acea parte alocată pentru instrumente financiare, 2,4 mld. euro pe instrumente su­port pentru mediul privat, cercetare, dez­vol­tare, inovare. Sunt garanţii de porto­foliu pen­tru rezilienţă, garanţii de portofoliu pen­tru acţiune climatică, vorbim de fondul de capital de risc şi de mai multe instrumente fi­nan­ciare, inclusiv partea de susţinere a listării IMM-urilor pe bursă“, a adăugat Mirabela Miron.

Ea a ţinut să precizeze că PNRR-ul nu im­plică granturi pentru mediul privat, ci fi­nanţări care se vor derula prin BEI sau prin băn­cile comerciale, în funcţie de valoarea fi­nanţării şi de ce presupune ea. Acestea se vor acorda pe o perioadă de minimum 10 ani, cu o dobândă suvenţionată sau suportată integral de către stat şi cu garanţii acordate de BEI şi de fonduri de garantare.

Pe locuri, fiţi gata, AFIR!

Companiile şi consultanţii din România aşteaptă deschiderea submăsurilor derulate prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), iar Mirabela Miron a transmis că acestea ar putea fi lansate în a doua jumătate a lunii august.

„Pentru perioada următoare, adică după 15 august din ultimele discuţii pe care le-am avut cu Ministerul Agriculturii, se vor lansa liniile pentru activităţile non-agricole în zonele rurale, celebrele submăsuri 6.2 şi 6.4 cu 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru a-ţi înfiinţa sau a-ţi dezvolta o afacere în mediul rural“.

Dincolo de acestea, în aceeaşi perioadă ar trebui lansate şi submăsurile 4.1, respectiv 4.2, reprezentând fonduri pentru investiţii în exploataţii agricole, pomicole, investiţii în procesare şi extinderea capacităţii de producţie pentru activităţile agricole.

„Dacă vorbim de submăsura 4.1, prima care se referă la investiţiile în activităţi agricole şi pomicole, sunt eligibile atât fermele înfiinţate şi care au o activitate şi pot demonstra o capacitate financiară în acest sector. Finanţările sunt cuprinse între 350.000 de euro şi 1,5 mil. euro, în funcţie de dimensiunea fermei şi a terenului, iar rata sprijinului combinat nu poate depăşi 70% pentru fermele de peste 400 de hectare şi 90% pentru culturile asociative. Aici avem de la achiziţii simple de echipamente de irigaţii în fermă şi până la zootehnie, producţie primară, condiţionare şi partea de marketing“.

În ceea ce priveşte submsăura 4.2, aceasta reprezintă fonduri pentru extinderea sau modernizarea unităţilor de procesare de materie primă din domeniul agricol, aducând finanţări cuprinse între 800.000 şi 1,5 mil. euro.

„Aici rata sprijinului nu poate depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar atunci când vorbim de investiţii colective putem ajunge până la 60% cu valoarea sprijinului financiar. Cam acestea ar fi măsurile pe care AFIR le pune la dispoziţie în următoarea perioadă şi următorii doi ani, finanţările se vor face prin august şi sperăm la cât mai multe proiecte depuse“.

Toate companiile caută reţeta succesului în drumul spre finanţare, iar Mirabela Miron spune că un avantaj îl poate reprezenta în primul rând viziunea clară pe termen mediu şi lung.

„Ar trebui să ştii ce investiţii te gândeşti să realizezi în cadrul companiei tale pe termen mediu şi lung şi să te apuci să faci toţi paşii de pregătire înainte de a se deschide măsura, în aşa fel încât să poţi câştiga timp. Pregătirea unui proiect durează şi când vorbim de proiectele mari şi de impact durează mai mult, iar pentru a asigura un punctaj cât mai ridicat este nevoie de mare atenţie şi de a trece prin toate criteriile de eligibilitate şi a le puncta, cât mai mult din ele dacă se poate“.