♦ Românii au încercat să cumpere brevete de invenţie din China, Vietnam sau chiar Republica Moldova, pentru a obţine un punctaj cât mai mare la Start-Up Nation 2022.
Programele de finanţare Modul Start-Up Nation şi Femeia Antreprenor nu şi-au îndeplinit rolul în 2022 aşa cum sperau românii, din cauza modului în care acestea au fost construite şi a criteriilor de departajare introduse, a explicat Cosmin Măglaş CEO, Atragem Finanţare, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.
„Din punctul meu de vedere, Start-Up Nation şi Femeia Antreprenor sunt nişte programe ratate în acest an, nu şi-au îndeplinit rolul. Pe Start-Up Nation au fost peste 15.000 de depuneri, mult sub ce se estima, întrucât toată lumea spunea că se depun peste 35.000 de proiecte“.
În cazul ediţiei din 2022 a programului Start-Up Nation, consultantul este de părere că programul a fost influenţat în mod negativ în principal de introducerea brevetelor de invenţie în grila de punctaj, dar şi introducerea unei cofinanţări minime impuse tot de grilă.
„Ceea ce denotă faptul că acea cofinanţare minimă despre care s-a vorbit şi faptul că ai legat proiectele de brevete de invenţie au generat dezinteres şi i-au determinat pe oameni să nu mai depună. Şi Start-Up Nation s-a denaturat în acest fel, nu mai este un program de start-up, te-ai adresat celor care au deja brevete de invenţie, care au deja afaceri stabile“. Introducerea brevetelor de invenţie în grila de punctaj este catalogată de consultant drept „un nonsens“, deoarece este rar întâlnită inovaţia la nivel de produs în rândul afacerilor la început de drum.
„Au încercat firmele să cumpere brevete din China, Vietnam, Republica Moldova, s-a încercat, dar este un nonsens pentru că planul tău de afaceri trebuie să se realizeze pe baza producţiei dintr-un brevet şi nu pe a cumpăra brevetul de la HP, iei două laptopuri şi ai îndeplinit condiţia. Nu. Produsul realizat în urma procesului de producţie trebuie să fie rezultatul acelui brevet de invenţie“.
Pentru ediţia din 2022 a programului Start-Up Nation, cele mai multe proiecte au fost depuse pe domeniul medical, producţie de mobilă, producţie de confecţii metalice şi agenţii de publicitate.
De cealaltă parte, programul Femeia Antreprenor a fost construit astfel încât diferenţierea era realizată de facto de fondurile proprii ale fiecărui potenţial beneficiar.
„La Femeia Antreprenor avem aproape 10.000 proiecte depuse, în contextul în care tu poţi să finanţezi între 950 şi 1.000 de proiecte. Este un alt non-sens pentru că aceste femei antreprenor puteau să meargă în partea de Start-Up Nation, dar nu ai legat programul de vechimea firmei, de cifra de afaceri, de nimic, si-atunci cofinanţarea este cea care a făcut diferenţa“.
Măglaş îşi aminteşte că la fiecare discuţie cu guvernul sau cu autorităţile care au gestionat programul „s-a spus că nu va conta cofinanţarea“.
„Ba da. În momentul în care stabileşti că diferenţierea se face în procentul reprezentat de echipamente din valoarea totală a planului de afaceri, automat vorbeşti despre cofinanţare. Cu cât pui mai mulţi bani din buzunar, cu atât procentul de echipamente creşte“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE