ZF Investiţi în România! De ce nu scad mai rapid preţurile alimentelor? Horia Cardoş, Agroland: Pentru că toate companiile solide şi-au făcut stocuri pe materii prime mai scumpe

♦ Agroland investeşte 1 mil. euro în producţia de ouă lichide şi finalizează o investiţie de 5 mil. euro pentru producţia de furaje ♦ Cifra de afaceri a grupului s-a ridicat la aproximativ 60 mil. euro în 2022 şi este estimată la peste 70 mil. euro în 2023.

Preţurile materiilor prime sunt mai ieftine în 2023 faţă de 2022, însă toţi producătorii mai mari şi-au făcut stocuri pen­tru a asigura continuitate în activitate, ceea ce se reflectă astăzi în preţurile ali­men­telor şi în ritmul lent în care scad acestea, a explicat Horia Cardoş, CEO şi fondator al grupului Agroland, în emisiunea ZF Investiţi în Ro­mâ­nia!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Am să vă dau un exemplu din zona de panificaţie. La recoltare procesatorii au cum­părat aproape toată cantitatea de grâu nece­sară, aşa cum se întâmplă în fiecare an, ca să-şi asigure producţia până începe noua recoltă. Au luat la 1,6-1,8 lei, iar acum acest preţ a scăzut sub 1,1-1,2 lei. Dar consumatorii se întreabă, şi pe bună dreptate, de ce nu scade preţul la pâine? Pentru că stocurile sunt cum­părate la acest preţ foarte mare. La fel se în­tâm­plă şi la furaje. Companiile mari şi cele să­nătoase financiar s-au aprovizionat cu ce­rea­le la recoltare şi la grâu şi la porumb“.

În mod paradoxal, antreprenorul din industria agroalimentară spune că în această perioadă sunt avantajate tocmai firmele care nu au fost destul de sănătoase din punct de vedere financiar pentru a se aproviziona la timp cu cereale şi cumpără spot, mai ieftin.

„Şi dintr-un avantaj al firmelor sănă­toa­se, care îşi fac treaba, acest lucru s-a transfor­mat într-un dezavantaj. Acesta este motivul pentru care deocamdată scăderile de preţuri la cereale nu s-au transmis şi în preţurile pro­duselor alimentare. Dar lucrul acesta se va vedea, pentru că producătorii mici sau cei care nu au fost capabili să-şi facă stocuri presează în acest sens şi jucătorii mari vor face în aşa fel încât să rămână în piaţă“.

Industria agroalimentară s-a confruntat anul trecut cu un context complex, format din costuri mai mari cu energia, dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime şi volatilitate ridicată la preţurile materiilor prime. Criza preţurilor la energie i-a împins pe producători să-şi instaleze capacităţi de producţie a energiei.

„Cumva în ultimul an şi jumătate am reuşit şi noi, dar şi ceilalţi producători români, să adresăm această problemă, prin eficientizarea consumului de energie, fie prin montarea de sisteme de producere a energiei, dar în continuare lucrurile stau mai prost din punct de vedere al costurilor faţă de acum doi ani“.

Agroland Business System este un grup a cărui activitate a început în 1997, care operează o reţea de circa 250 de magazine cu pro¬duse pentru grădină, animale de companie şi fermă, o platformă avicolă la Mihăileşti, judeţul Giurgiu – cu ferme de reproducţie, incubaţie pui şi ferme de producţie ouă de consum –, precum şi un business de inputuri, o divizie de furaje, dar şi alte divizii.

„Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este la costul cerealelor şi la partea de producţie agricolă, unde practice fermierii noştri au foarte mari problem datorită scăderii preţurilor la cereal. Sigur, asta poate fi o veste bună pentru partea de procesare pe care o avem, adică transformarea cerealelor în hrană pentru animale, aici avem un avantaj care până la urmă se transmite mai departe pe lanţ către producţia de ouă de consum. Dar cea mai mare problemă este la fermieri“.

Grupul are în derulare o investiţie de peste 1 milion de euro prin care intră şi în producţia de ouă lichide, pe care vrea să o finalizeze până la sfârşitul anului, pentru a vinde atât în România, cât şi la export.

„Este o tendinţă la nivel European de mai mult timp, tot ce înseamnă HoReCa utilizează tot mai puţin ouă proaspete şi utilizează ouăle în diverse forme, sau numai albuş, sau numai gălbenuş sau un melanj, un amestec între cele două, pentru că este mai uşor de depozitat, de manipulate, este mai puţină forţă de muncă. De asemenea, în industria alimentară sunt zone întregi care folosesc aceste produse. (…) Credem că este un moment bun ca producătorii români să intre şi în această zonă de producţie“.

Horia Cardoş se mândreşte cu idea că după ce România a importat timp de 20 de ani ouă din Polonia, Agroland a reuşit recent să exporte primele cantităţi de ouă în piaţa poloneză.

„Cumva Polonia a suferit în ultimele 12 luni din cauza gripei aviare, cu impact mult mai mare decât în România. Pe de altă parte, o bună parte din ouăle din Ucraina ajungeau în Polonia şi acolo fie în zona de industrie, fie în zona de retail, iar acest flux s-a diminuat considerabil şi preţul în Polonia astăzi este puţin mai mare. Mai mult, ei au acces la piaţa germană mult mai rapid şi, în mod traditional, asta face ca producătorii polonezi să reuşească să vândă cu preţ mai bun“.

Având partea de genetică, pui de-o zi şi ferme pentru ouă, Agroland tatonează încă de anul trecut intrarea în procesarea cărnii de pasăre, însă nu a găsit până acum nicio companie cu care să avanseze pe o tranzacţie de achiziţie.

„Am scanat piaţa, vedem ce oportunităţi sunt, sondăm piaţa, dar decoamdată nu am găsit ceva care să se potrivească. Şi din punct de vedere geographic, având fabricile de furaje în zona de suds au vest, parte de genetică tot în sud, nu ne interesează neapărat companii din nordul ţării pentru că şi logistic partea de producţie vrem să o concentrăm în zona de sud“.

Tot în 2023, Agroland finalizează investiţia în fabrica de furaje de la Işalniţa, judeţul Dolj. Investiţia este începută în urmă cu mai bine de doi ani şi ajunge la un cost total de peste 5 milioane de euro.

Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de circa 60 mil. euro în 2022, în creştere cu aproximativ 15% faţă de 2021. Pentru 2023 ţinteşte peste 70 mil. euro. Retailul înseamnă mai mult de 80% din businessul grupului, urmat de comerţul cu inputuri şi trading de cerale, respectiv producţia de ouă.