ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Gheorghiţă Corbu: Nu putem investi în procesare dacă nu avem siguranţa producţiei, iar siguranţa vine din irigaţii

28.02.2022, 17:45 Autor: Bogdan Alecu

De la fonduri de 6,5 mld. euro prin PNRR pentru sistemul de irigaţii la început de 2021, România nu va mai primi nimic prin program, iar fermierii spun că nu pot investi în procesare dacă nu există siguranţa materiei prime, siguranţă care vine odată cu irigarea.

Sistemul de irigaţii trebuie să devină o prioritate naţională pentru a asigura siguranţa alimentară a ţării, însă în lipsa acestuia România ajunge să exporte grâul pentru ca ulterior să importe făină sau aluat congelat. Astfel, în loc să existe investiţii în fabrici de pâine, în marile reţele de hipermarketuri se vinde pâine pro­venită din aluat congelat din import.

„Ne interesează irigaţiile dar nu ştim strategia guvernului. Ne intere­sează investiţiile în infrastructura mare, iar noi să putem veni cu investiţii în infrastructura secundară. Nu am văzut până acum o strategie coerentă a guvernului de a investi în sistemul de irigaţii. Nu ştim ce intenţionează să facă. Degeaba ne gândim la investiţii, la procesare, prelucrare, dacă nu avem suport de producţie în spate. Ce curaj să am să investesc în procesare dacă eu nu am suportul producţiei în spate? Supor­tul producţiei îl avem dacă eliminăm factorii de risc – seceta. Dăm drumul producţiei 1, 2, 3 ani, după care nimic. Pierdem tot fără irigaţii, nu putem face o strategie de business. Nu mai putem merge ca până acum. Staţii de irigaţii, canale de irigaţii, toate trebuie reabilitate. Noi nu putem, statul trebuie să le facă“, a explicat Gheorghiţă Corbu, fondatorul com­paniei Legam Agro.

El lucrează circa 2.500 de hectare în judeţul Constanţa, din care 60% proprietate şi restul în arendă. „Cultivăm cereale, iar în primăvară vrem să avem şi oleaginoase. 60% este ocupată acum cu grâu, orz şi rapiţă“, a spus Gheorghiţă Corbu.

Irigarea terenului poate creşte producţia şi de trei ori la hectar. Odată ce există irigaţii, atunci un teren se poate supraînsămânţa, utilizând un hibrid cu productivitate mai mare. Altfel, graul se pune mai rar, şi dintr-un hibrid mai rezistent la secetă, dar cu o productivitate mai mică.

Spre exemplu, în sudul ţării în medie se pot obţine 5 tone de grâu la hectar, utilizând un hibrid românesc, însă pe aceeaşi suprafaţă, dacă este irigată şi supraînsămânţată, recolta poate creşte la 18 tone la hectar, potrivit calculelor ZF.

O soluţie pentru dezastrul din irigaţii ar fi fost PNRR-ul, însă dacă la început de 2021 se discutau de fonduri de 6,5 miliarde de euro, ulterior au scăzut la zero.

Banii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru infrastructura principală de irigaţii ar fi putut fi o şansă unică pentru România să îşi asigure producţiile vegetale pentru următorul secol, consideră reprezentanţii companiilor din sectorul agricol. Cu toate acestea, PNRR este gândit ca un plan de ieşire din criză şi Comisia Europeană nu este de acord să includă investiţiile în sisteme de irigaţii în proiectele finanţate.

Propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi, în total, de 4,6 miliarde de euro. Din aceştia, 4 miliarde de euro merg către reţeaua de apă, canalizare şi sisteme de irigaţii. Iniţial, ministrul agriculturii a anunţat că investiţiile în infrastructura principală de irigaţii au fost de 6,5 miliarde de euro.

„Investiţii vrem să facem. Suntem interesaţi de irigaţii. Acum doi ani am pierdut extrem de mult din cauza secetei. Cu greu am repornit producţia. Anul trecut am recuperat însă parţial pierderile. PNRR-ul pornise coerent, cu o viziune asupra sistemului de irigaţii, însă acesta a fost eliminat ulterior. Iniţial erau 6 miliarde de euro pentru irigaţii prin PNRR, iar ulterior au dispărut. Ar fi fost o gură de oxigen pentru România. România nu se va mai întâlni cu aşa ceva în viitor“, a spus Gheorghiţă Corbu.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank