• Leu / EUR4.9490
  • Leu / GBP5.6367
  • Leu / USD5.0469
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Ioan Popa, Reşiţa: România a înţeles cât de importante sunt căile ferate. Noi colaborăm la nivel regional pentru a avea un tren pe hidrogen între Reşiţa şi aeroportul Timişoara

14.06.2022, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

♦ Colaborarea la nivel regional este extrem de importantă pentru dezvoltarea unui oraş sau judeţ, însă pentru acest lucru trebuie ca orgoliile politicienilor să fie puse de-o parte, explică Ioan Popa, antreprenorul care a preluat funcţia de primar al oraşului Reşiţa în 2016.

Drumul lui Ioan Popa de la antreprenoriat la administraţia publică a adus cu el mai multe strategii ce au impactat dezvoltarea oraşului Reşiţa într-un mod pozitiv, printre care se numără partea de marketing şi analiză prin care se stabilesc punctele tari şi punctele slabe ale oraşului.

„Noi am căutat să copiem exemple de bună practică de la oraşe precum Oradea spre exemplu. În Europa avem în medie trei vizite pe an. Am fost în Germania, am fost în Spania la Bilbao şi am văzut cum se înfiinţează o societate pe profil de transport public unde acţionari sunt oraşul Bilbao, Biscaia ca provincie şi Ţara Bascilor care este regiune. Cele trei entităţi s-au unit pentru a face o societate comercială care gestionează metroul din Bilbao, autobuzele din oraş şi toate cursele regionale. Să pui la o masă entităţi de genul acesta este dificil în România. Dacă nu sunt din acelaşi partid sunt slabe şansele de deziderat. Nu avem exemple de bune practici şi nu putem trece peste orgolii subiective“, a spus Ioan Popa, primarul oraşului Reşiţa în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! realizată de ZF şi CEC Bank.

Un proiect de 300 mil. euro este reabilitarea şi modernizarea căii ferate dintre aeroportul Timişoara - Timişoara - Voiteni - Reşiţa şi Timişoara - Voiteni - Stamora Moraviţa - legătură cu Serbia. Pentru a primi finanţare prin PNRR proiectul trebuie să fie gata cu proiectul tehnic în decembrie 2022 iar proiectul trebuie să fie gata până în decembrie 2026.

„Între Reşiţa şi Bucureşti sunt circa 500 km, distanţa ar trebui parcursă cu trenul în 3 ore. Acum o facem într-un timp execrabil, iar cu avionul ai de mers o oră până la Timişoara, o oră cu check-inul, o oră cu avionul... ar fi mult mai facil cu trenul. Ca perspectivă s-a înţeles şi în România că modernizarea căilor ferate este o prioritate care aduce enorm de multe avantaje. Ai circulaţia persoanelor şi mărfurilor mult mai facilă şi reduci emisiile“, a explicat Ioan Popa.

El este de părere că oraşele de sub 100.000 de locuitori pot atrage atât forţă de muncă cât şi investiţii, în contextul în care marile centre regionale au înregistrat creşteri ale costului de trai. Spre exemplu Clujul a devenit mai scump decât Bucureştiul. „Noi în 2016 am demarat un recensământ local, un sondaj prin care am dorit să aflăm câţi cetăţeni mai avem în oraş şi câţi au plecat - şi au plecat mulţi în Germania, Austria, Franţa, Spania. De la noi au plecat multe femei în asistenţa medicală spre exemplu. La acea vreme Reşiţa avea 73.000 de locuitori faţă de 86.000 la ultimul recensământ din 2011. Noi avem acum recenzată populaţia în procent de peste 50%.“

„Din proiecţie rezultă că ne-am stabilizat la peste  70.000 de locuitori. Săptămâna trecută am luat de la şcoli să văd evoluţia din ultimii zece ani a claselor de la clasa zero la a 12-a şi am observat că în cazul claselor primare se înregistrează o uşoară creştere. În zona de liceu - iar la Reşiţa am înfiinţat şcoala profesională duală acum patru ani şi avem 500 de elevi în acest sistem, din care 250 sunt din afara oraşului. Noi finanţăm cazarea şi masa celor care vin la profesională în oraş din partea primăriei alături de bursele pe care le primesc. Toate aceste eforturi le facem pentru retenţia de tineri“, a subliniat primarul.

Compania germană EMZ, cu sediul în Nabburg, Bavaria, a decis în 2021 să înfiinţeze o nouă unitate de producţie în Reşiţa în urma unei investiţii de 5 mil. euro.

Viitoarea fabrică va realiza într-o primă fază între 50 şi 100 de noi locuri de muncă pentru a creşte ulterior spre 500 de locuri de muncă. În acelaşi timp înseamnă încă un partener de afaceri local important, care pe viitor doreşte să colaboreze îndeaproape şi cu Centrul Universitar UBB din Reşiţa. Producţia urmează să înceapă în toamna anului 2022.

"EMZ a avut de ales între Deva, Reşiţa şi Sibiu şi noi am câştigat competiţia. Ei au demarat construcţia unor hale în parcul industrial pe 4,5 hectare. Compania produce blocuri de componente electronice pentru electrocasnice, în urma unei investiţii de 5 mil. euro. Noi vrem să atragem investiţii de o anumită manieră. Nu vreau să aducem automotive care să incorporeze manoperă cu valoare adăugată mică. Dacă oraşul tot a fost în suferinţă în ultimii 20-25 de ani aş vrea ca ce aducem în oraş să presupună o anumită calificare deoarece presupune şi o anumită educaţie a celor care intră în oraş", a spus Ioan Popa.

El a explicat că Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa a fost absorbită de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj în urmă cu un an şi jumătate. Acest lucru deja ajută deoarece tinerii de aici mergeau la Timişoara pentru universitate şi acum există o alternativă pe plan local.

"Eu provin din mediul privat, am fondat o fabrică de paste făinoase care funcţionează şi astăzi. Privesc şi din perspectiva investitorului privat atunci când promovăm Reşiţa. Resursa umană este cea mai importantă şi dacă pui pe masa investitorului date statistice cât mai recente, clare despre gradul de educaţie, grupe de vârstă şi pregătire, este un element important. Noi pe o rază de 30 minute în jurul Reşiţei atunci dublăm populaţia. Atunci când un investitor vine în oraş, facem şi o vizită la universitate pentru a demonstra că putem avea şi forţă de muncă înalt calificată pe domenii precum inginerie, robotică industrială. Nu toţi pot face IT precum în Cluj, dar robotica industrială are un potenţial aici", a subliniat Ioan Popa.

Miza acum este dezvoltarea de către Ceetrus România a unui amplu proiect imobiliar de 60 de milioane de euro care va include un aquapark, un mall dar şi birouri şi rezidenţial.

"Acum cea mai mare investiţie din Reşiţa este a unui investitor privat. Ceetrus urmează să demareze investiţia într-un mall, un aquapark, un hotel, iar în faza a treia rezidenţial şi birouri. Investiţia va fi de peste 60 mil. euro. tot acest investitor a adus din grupul său din care face parte, a adus şi Voltalia - unul dintre cei mai mari dezvoltatori de parcuri fotovoltaice şi eoliene  din Europa. Compania are în lucru şapte astfel de parcuri eoliene în Caraş-Severin. Cu Voltalia am demarat un parc fotovoltaic la Reşiţa, le-am pus la dispoziţie un teren de 30 de hectare cu orientare sud pentru un parc fotovoltaic şi care poate genera 25 MW  şi analizăm mai multe perspective de realizare. Am realizat un studiu şi iluminatul public din Reşiţa, toate grădiniţele şi şcolile plus viitorul tramvai alături de autobuzele electrice necesită 15 MW. Dacă proiectul reuşeşte ne vom genera singuri curentul electric necesar oraşului din resurse verzi. La proiectul celor de la Ceetrus au fost întârzieri din cauza legislaţiei şi avizelor pentru că terenul cumpărat acum trei ani, de 40 ha, se învecinează cu Apele Române, Căile Ferate şi pentru poduri, traversări, au fost necesare avize. Acum urmează aprobarea PUZ-ului şi cel mai probabil în septembrie încep lucrările efectiv", a spus Ioan Popa.

Reşiţa este unul dintre cele trei oraşe care au abandonat tramvaiul după Revoluţie alături de Braşov şi Constanţa.

"În 2017 am decis să modernizăm calea de rulare a tramvaiului pe 18 km dus-întors şi am demarat un proiect cu fonduri europene. În paralel Ministerul Dezvoltării a preluat partea de achiziţie de tramvaie, am semnat pentru 13 tramvaie noi. Modernizarea liniei, a staţiilor şi depoului a fost câştigată de austriecii de la PORR. Lucrarea este evaluată la 86 mil. euro fără achiziţia tramvaielor. Tramvaiul este cel mai ecologic, are o durată de viaţă de peste 30 de ani, incomparabil mai mult decât orice autobuz. Reintroducerea tramvaiului permite acum să modernizăm întreaga infrastructură a oraşului", a explicat Ioan Popa.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank