ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Ionuţ Pucheanu, primar, Galaţi: Mai avem 80 de hectare de teren în Zona Liberă, iar spaţiul ar putea fi foarte interesant pentru investitorii non-UE

30.07.2021, 00:07 Autor: Alex Ciutacu

♦ Trebuia gândit acest PNRR cu nişte axe majore la care să se conecteze toate municipalităţile, să se dea de la bun început un ghid de urmărit, pentru că în momentul de faţă nu există niciun ghid, nicio formă de a da un scor cumva unui proiect în defavoarea altuia.

Municipiul Galaţi îi aşteaptă pe investitori pe cele aproximativ 80 de hectare de teren rămase neocu­pa­te în aşa-numita Zonă Liberă Galaţi, iar locaţia s-ar putea preta pentru investitorii din afara Uniunii Euro­pene care doresc să aibă acces la infra­structura de transport fluvial, dar şi la avan­tajele aduse de realizarea unui produs final în interiorul UE, a explicat Ionuţ Pu­cheanu, primarul Galaţiului, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parte­ne­riat cu CEC Bank.

„Zona Liberă GalaÅ£i este una dintre pu­ţi­nele zone libere pe care România ÅŸi Uniu­nea Europeană le mai are, iar aici avem circa 80 de hectare libere. Avem aici un număr con­sistent de investitori ce ÅŸi-au dezvoltat di­fe­rite afaceri în zona aceasta cel mai pro­ba­bil cu mult mai interesantă pentru investitorii non-UE“. 

SuprafaÅ£a totală a Zonei Libere GalaÅ£i este de 126 de hectare, întrucât o treime din aceas­ta este deja ocupată de diverÅŸi inves­ti­tori. Edilul a subliniat că potenÅ£ialii inves­titori non-UE pot aduce componente ale pro­du­sului final la GalaÅ£i pentru a-l asambla acolo. 

„Produsul final are ÅŸtanţă de produs în UE, prin urmare va fi scutit de la plata eventualelor taxe ÅŸi impozite aferente UE, iar în perioada în care aceste componente sau materii prime stau pe arealul Zonei Libere ele sunt scutite de la plata taxelor ÅŸi impozitelor, atât cele de import, cât ÅŸi cele locale, iar eventualele taxe vor fi plătite la momentul în care produsul finit pleacă către consumatorul final sau către alt retailer care îl comercializează în România sau în UE. Practic, la nivel de cash flow poÅ£i gândi o nevoie mai mică de bani pentru a dezvolta o afacere în această Zonă Liberă“. 

LocaÅ£ia va beneficia până la finalul anului ÅŸi de conexiunea la reÅ£eaua de gaz, un serviciu public care a lipsit până acum din Zona Liberă GalaÅ£i, aÅŸa cum a punctat Pucheanu. 

ÃŽn aÅŸteptarea investitorilor, municipiul GalaÅ£i are ÅŸi un parc industrial de 23 de hec­tare, cu ieÅŸire la Dunăre, conectat atât prin infrastructură rutieră, cât ÅŸi prin infra­struc­turi de tip curent electric ÅŸi gaze. Acesta se află în apropiere de Zona Liberă GalaÅ£i. 

„Avem un parc industrial, deocamdată nefolosit, cu ieÅŸire la Dunăre. A avut ÅŸi o problemă juridică, poate ÅŸi datorită acestui lucru au tergiversat lucrurile în zona potenÅ£ialilor investitori. Sperăm ca lucrurile să devină extrem de clare până la finalul anului ÅŸi să putem manageria întregul parc“. 

IonuÅ£ Pucheanu susÅ£ine că oraÅŸul va deveni mai atractiv odată cu realizarea unor proiecte de infrastructură, precum centura mare a GalaÅ£iului, dar ÅŸi prin proiectul de tip joint-venture, în urma căruia trei dintre cele cinci porturi din oraÅŸ se vor uni într-un port multimodal axat în special pe containere. 

„Trei porturi dintre care două deÅ£inute de un investitor privat ÅŸi unul de Ministerul Transporturilor au o formă de joint-venture, aproximativ 100 mil. euro ce urmează a fi investiÅ£i pentru transformarea lor în cel mai mare port multimodal pe care România îl are. Din calculele aferente acestui proiect, aproximativ 20.000 de locuri de muncă ar putea fi create pe orizontală“. 

AdministraÅ£ia Porturilor Dunării Maritime GalaÅ£i (ADPM GalaÅ£i) reprezintă statul în acest proiect, în timp ce actorii din mediul privat sunt companiile Port Bazinul Nou ÅŸi Docuri SA – ambele controlate de omul de afaceri Corneliu Găvăneanu. 

„Dacă statul român e în întârziere, pare că partea privată nu mai are răbdare ÅŸi va demara investiÅ£iile, urmând ca ÅŸi portul deÅ£inut de statul român să se alinieze standardelor ce vor fi impuse de investitorul privat“. 

Edilul este de părere că realizarea acestui proiect are aduce un avantaj major oraÅŸului GalaÅ£i, întrucât ar putea atrage pe orizontală o sumă de alÅ£i investitori, atât la nivelul operaÅ£iunilor portuare, cât ÅŸi a altor servicii terÅ£iare nevoilor pe care le aduc acest gen de investiÅ£ii. 

„Odată cu centura mare a GalaÅ£iului ÅŸi cu partea de refacere a infrastructurii rutiere ÅŸi crearea zonelor de giraÅ£ii ce vor deservi cele trei porturi, ÅŸi cu infrastructura de cale ferată ce trebuie a fi refăcută, cel mai probabil GalaÅ£iul va cunoaÅŸte un boom în următorii 3-4-5 ani de zile“. 

Cu toate acestea, GalaÅ£iul rămâne cu problema conectării cu restul ţării prin prisma transportului rutier. Chiar ÅŸi cu un drum expres GalaÅ£i-Brăila în pregătire, invitatul a explicat că cele două oraÅŸe nu pot fi conectate doar între ele, ci au nevoie să fie conectate cu restul ţării. 

„Nu avem nici măcar un drum expres care să ne lege de drumul expres ce străbate în mare măsură Moldova, mă refer la o conectivitate cu Buzăul, ca să nu mai spun de o formă de conectivitate cu Autostrada Soarelui. (...) E nevoie fără doar şi poate de o autostradă a Moldovei pentru că suntem de departe zona României cu cel mai slab acces din punct de veder al transportului de mărfuri rutier. Am ajuns să aflu de mari operatori pe partea de transport de mărfuri care spun că vin la Galaţi cu marfă dar nu au cu ce să plece sau că durează mult mai mult să ajungă la Galaţi ca timp per kilometru“.

Aflat în prezent la al doilea mandat, Pucheanu a subliniat că în primii patru ani investiţiile mai consistente au venit din partea unor procesatori şi depozitari de cereale, în special din zona Ucraina-Moldova. Totodată, el a arătat şi către sectorul IT, acolo unde Intel continuă să dezvolte capacităţi locale, inclusiv în Galaţi. Oraşul este cu atât mai atractiv pentru investitori cu cât circa 14.000 de studenţi termină în fiecare an cursurile celor două universităţi din Galaţi.

Unul dintre segmentele pe care investitorii încep să vină în mod semnificativ în GalaÅ£i este piaÅ£a imobiliară, cu precădere zona rezidenÅ£ială. 

„Până acum erau doar doi jucători pe care noi în consideram mari, întrucât erau singurii cu astfel de investiÅ£ii. Aici lucrurile s-au dezgheÅ£at, nu vorbim de proiecte de mii de apartamente, dar începem să vorbim de proiecte de sute de apartamente. Emitem din ce în ce mai multe autorizaÅ£ii de construcÅ£ie în zona aceasta, atât apetitul cumpărătorilor, cât ÅŸi al dezvoltatorilor începe să crească“. 

Primarul susÅ£ine că unul dintre motoarele investiÅ£iilor în următorii ani ar putea fi tot administraÅ£ia locală, prin atragere de investiÅ£ii, în contextul în care primul mandat al edilului a fost marcat de proiecte în valoare totală de 203,5 mil. euro. Acestea s-au concretizat în modernizare de străzi, tramvaie ÅŸi troleibuze noi, modernizarea unor spitale, modernizarea unor ÅŸcoli ÅŸi grădiniÅ£e, dar ÅŸi alte proiecte. 

„Am speranÅ£a că în acest mandat reuÅŸim să depăşim această sumă, care este o formă de investiÅ£ii pentru că dăm de treabă muncitorilor din GalaÅ£i. Eu sunt oarecum mulÅ£umit pentru că în ultimii patru ani de zile licitaÅ£iile au fost câştigate de companii din municipiu sau din judeÅ£. Avem ÅŸi jucători din afară, dar deocamdată puÅ£ini“. 

 

ÃŽn aÅŸteptarea PNRR-ului

IonuÅ£ Pucheanu a adus în discuÅ£ie discrepanÅ£a dintre nevoile stabilite la nivelul Uniunii Europene ÅŸi nevoile pe care le au comunităţile ÅŸi UAT-urile din România, susÅ£inând că Å£ara noastră are nevoie în continuare de infrastructuri primare, precum cea de apă ÅŸi canalizare. 

„Viziunea UE nu e deloc greÅŸită, doar că pentru Å£ara noastră este ca ÅŸi cum încercăm să punem căruÅ£a înaintea boilor. Dacă la nivelul Austriei sau Germaniei lucrurile sunt rezolvate pe partea de canalizare, străzi, infrastructură, conectivitate, noi încă mai avem probleme nerezolvate. Pentru ei sunt probleme cu care s-au întâlnit acum 30-40-50 de ani“. 

Totodată, el susÅ£ine că abordarea centrată pe proiecte a PNRR-ului este una greÅŸită, iar o abordare pe axe de finanÅ£are ar fi fost mai eficientă ÅŸi mai clară pentru potenÅ£ialii beneficiari. 

„Mi se pare greÅŸit să gândeÅŸti obiective cu care fiecare municipalitate să fi venit de la bun început. Municipalităţile nu aveau cum să fie pregătite pentru aÅŸa ceva pentru că de azi pe mâine nu poÅ£i face un studiu de fezabilitate cât să duci un proiect într-o zonă de maturitate. Trebuia gândit acest PNRR cu niÅŸte axe majore la care să se conecteze toate municipalităţile, să se dea de la bun început un ghid de urmări, pentru că în momentul de faţă nu există niciun ghid, nicio formă de a da un scor cumva unui proiect în defavoarea altuia“. 

Cu toate acestea, primarul are în vedere anumite proiecte care ar putea fi încadrate la finanÅ£are pe mult-aÅŸteptatul PNRR, precum un spital municipal. 

„Un spital municipal la nivelul Galaţiului cred că ar fi degrevat în mare măsură atât spaţiul de cazare pentru bolnavi, ctt şi numărul de medici ce ar putea să îşi spună punctul de vedere asupra diferitelor suferinţe ale oamenilor, ceea ce ar fi fost de bun augur, nu doar petnru cetăţenii municipiului Galaţi, ci pentru întreaga zonă“.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank