ZF Investiţi în România! Ionuţ Pucheanu, primarul Galaţiului: Îmi place să cred că mulţi dintre cei care au ales să investească în Ucraina ar putea să se reorienteze spre Galaţi, Brăila şi zona Moldovei

♦ Construcţia Podului de la Brăila ar putea fi finalizată „în proporţie de 90-95%“ până la finalul anului 2022 ♦ Galaţiul se aşteaptă ca proiectul portului multimodal să genereze până la 20.000 de locuri de muncă pe orizontală. 

Invazia condusă de Vladimir Putin în Ucraina ar putea determina o parte din investitorii străini să se reorienteze către oraşe precum Galaţi, Brăila, sau către regiunea Moldovei, pentru a beneficia de contextul oferit de Uniunea Europeană, respectiv NATO, a explicat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„Putem vorbi de capacităţi de producţie relocate. Acum, să fiu sincer, cu ceea ce se întâmplă în Ucraina îmi place să cred că mulţi dintre cei care au ales în primă fază să investească în Ucraina s-ar putea să se mai gândească de două ori dacă nu e mai benefică cupola oferită de NATO şi UE, şi-atunci poate va fi interesant pentru ei să se retragă cu câteva sute de kilometri înspre zona Galaţi, Brăila şi zona Moldovei“. 

Zona Galaţi-Brăila a început să se promoveze drept a doua cea mai mare aglomerare urbană de după Capitală, cu circa 500.000 de locuitori în cele două judeţe, iar printre proiectele comune anunţate într-o ediţie anterioară a emisiunii de Marian Dragomir, primarul Brăilei, se numără un aeroport şi un tren monorai. Acum, Ionuţ Pucheanu a explicat că a luni fost semnat protocolul de colaborare pentru aeroport. 

„Cel mai probabil nu cred că există în momentul de faţă fonduri europene pentru aşa ceva, cel puţin acum când vor­bim. Sper să putem să ne du­cem pe Planul Op­era­ţional de Transport sau, dacă nu, din fon­duri guver­na­mentale, aşa cum au mai fost şi altele înce­pute. (...) Când vom avea stu­diile de fezabilitate ne vom orienta către ce formă de finanţare vom reuşi. De ce nu, la momentul în care ai un studiu de fezabilitate te poţi gândi inclusiv la o formă de con­cesiune şi parteneriat public privat“. 

Printre proiectele care ar putea defini viitorul zonei de sud-est a ţării se numără podul peste Dunăre şi conexiunile care se creează în contextul acestui proiect. 

„Podul ar trebui să se termine până la finalul anului cel mai probabil într-o proporţie de 90-95%. Drumul expres Galaţi-Brăila este în plină construcţie (...) cel mai probabil o lucrare ce se va termina înainte de termen. Licitată, atribuită, proiectată, săptămâna trecută s-a dat ordinul de începere a lucrărilor şi pentru centura mare a Galaţiului. Centura mare face legătura între acest drum expres de care spuneam mai devreme, care duce către pod, cumva va fi infrastructura rutieră care va ocoli municipiul Galaţi din punctul de vedere al traficului greu. (...) Mai vorbim de o bucăţică de stradă care va face legătura între centura mare a Galaţiului şi drumul expres, adică 8 kilometri ce urmează a fi construiţi de Consiliul Judeţean cu fonduri de la Compania Naţională de Străzi, pentru că s-a dat drumul şi la genul acesta de parteneriate“.

Un alt proiect important despre care a discutat edilul este cel al portului multimodal de la Galaţi, aflat încă o dată la licitaţie, „un proiect de zeci de milioane de euro cu conexiuni atât rutiere, cât şi feroviare şi maritime“. 

„Îmi pun extrem de mare speranţă în tot ceea ce ar putea genera portul multimodal pentru că din studiile de fezabilitate se arată că un astfel de port multimodal ar deveni cel mai mare pe care îl are România la o apă maritimă. Puţini ştiu că până la Galaţi şi Brăila pot ajunge nave cu pescaj maritim“ .

Mai mult, Pucheanu a explicat că există o discuţie la nivelul UE pentru ca pragul de pe braţul Sulina să coboare de la 7,5 metri la 9 metri, ceea ce ar permite intrarea unor nave cu capacităţi mai mari. 

„În felul acesta ar putea urca nave de capcităţi mult mai mari, dar pe care ar putea să le preia atât portul Galaţi, cât şi portul Brăila, nave care sunt prea mici pentru Constanţa. Şi pe orizontală studiul de fezabilitate arată că o astfel de investiţie ar putea genera până la 20.000 de locuri de muncă pe orizontală, legate de tot ce s-ar întâmpla e această platformă de câteva zeci de hectare“. 

Autorităţile din judeţele Galaţi, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi s-au unit într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru a se dezvolta împreună. 

„Aceste patru UAT-uri s-au asociat pentru relizarea unui drum expres Galaţi-Drajna sau pentru a ne înţepa în Autostrada Soarelui. Fondurile ce vor fi necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate vor veni prin contribuţii de la toate cele patru consilii judeţene, urmând ulterior a fi predat ca şi proiect către Ministerul Transporturilor“. 

Refugiaţii din Ucraina

Ionuţ Pucheanu a discutat şi despre situaţia ucrainenilor care fug din calea invaziei ruseşti, în contextul în care edilul a fost primul din România care şi-a arătat deschiderea pentru a primi refugiaţi. El a explicat că „drama umanitară“ abia acum ar putea începe. 

„Cred că partea asta de dramă umanitară de care vorbim de mai bine de o săptămână abia acum ne va atinge în adevăratul sens al cuvântului. Până acum, ceea ce nu vrea nimeni să spună, au cam trecut cei cu bani. Cred că cei care au tot sperat sau n-au avut posibilitatea de a-şi lăsa avuţia acasă sau slujba abia acum urmează să vină“.

Primarul „crede că urmează să vină ucrainenii care au nevoie de sprijin „într-o formă instituţionalizată“.

Din păcate v-o spun, în purul stil românesc, s-ar putea ca atunci când ajung cei care efectiv au nevoie de ajutorul nostru noi să fim deja epuizaţi. Şi nu mă refer la nivel de autorităţi, ci la toţi ceilalţi care au sărit în ajutorul acestor oameni alungaţi de război. Cei care într-adevăr vor avea nevoie de ajutor într-o formă instituţionalizată cred că abia cum urmează să vină“.

În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor de cazare, Galaţiul dispune la acest moment de peste 600 de locuri de cazare „într-o formă cât se poate de civilizată“, dar autorităţile au planuri de acţiune şi pentru situaţii mai critice.

„Avem o capacitate relativ limitată de cazări în apartamente puse la dispoziţie, sau în bazele sportive, şi mă refer la acele baze care au capacităţi de cazare, cameră cu pat şi baie în cameră. La nivelul acestui gen de capacităţi vorbim de circa 200 de persoane pe care le-am putea caza, iar aici vorbim strict de ce poate pune Primăria Municipiului Galaţi la dispoziţie. Pentru că la Galaţi ar trebui să vorbim de ajutorul pe care l-au dat cei de la Universitatea „Dunărea de Jos“, care au pus la dispoziţie câteva cămine, acolo unde vorbim de peste 400 de locuri de cazare. Dacă le punem la comun vorbim de peste 600 de locuri de cazare într-o formă cât se poate de civilizată“.

Ulterior, pe măsură ce dimensiunea valului creşte, autorităţile implementează a doua formă de cazare, care se concretizează prin dormitoare comune realizate în sălile de sport.

„Şi, în ultimă instanţă, atunci când numărul excede capacităţii acestor săli de sport, vorbim de tabere de sinistraţi, care de obicei se amplasează pe stadioanele din municipiul respectiv sau din imediata apropiere. În cazul acesta dacă vorbim atât de larg, vorbim de mii de oameni ce pot fi cazaţţi, dar încă o dată: cu siguranţă condiţiile celor din apartamente nu vor fi la fel ca acelora care sunt cazaţi în sălile de sport“.

Guvernul Ciucă a aprobat sâmbătă printr-o hotărâre sumele ce pot fi cheltuite din bugetele locale pentru sprijinirea celor care fug din calea invazei din Ucraina, precum şi modul în care acestea urmează a fi decontate. Primarul din Galaţi a explicat în emisiune că legea are „multe semne de întrebare“ şi crede că se va mai reveni asupra acesteia.

„Acum aşteptăm, vedem, au început să ni se ceară situaţiile de cheltuieli pe zile, pe săptămână, deci prin urmare cred că în mare măsură o să ajungem să ne recuperăm aceşti bani“.

Totodată, el a subliniat că municipalitatea gălăţeană nu a înregistrat până acum cheltuieli extraordinar de mari pe fondul acestei crize, întrucât abia de acum va începe să suporte şi cheltuieli legate de mâncarea oferită ucrainenilor.

„Putem vorbi acum doar de utilităţi pentru că masa în mare măsură abia acum urmează să intre primăriile sau instituţiile în funcţie pentru că, aşa cum v-am spus, bunii samariteni din nefericire au început uşor, uşor să se consume (...) nici financiar nu aveau cum să facă faţă unei situaţii care nu a durat 24 de ore, ci cel mai probabil va dura multă vreme de acum încolo. Deci, prin urmare, cheltuielile primăriei până în momentul de faţă sunt la nivel de utilităţi, urmând cred că de astăzi să avem şi cheltuieli legate de masă efectiv“.