• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Nicolaie Apopi, Clubul Fermierilor Români: Agricultura are nevoie de irigaţii inteligente, digitalizare şi asigurări

26.07.2022, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

Irigaţiile nu se mai pot face pompând vara apă, ci prin bazine speciale care să colecteze apa în momentele în care Dunărea sau râurile au debite ridicate, iar digitalizarea şi cartografierea terenurilor agricole pot reduce consumul de azot sau alte inputuri, în timp ce asigurările protejează businessul de probleme precum grindina sau incendii – tot mai dese pe timp de vară.

Seceta pedologică trebuie să impulsioneze implementarea unor sisteme de irigaţii care să ţină cont de precipitaţii şi de debitul râurilor astfel încât apa în exces din anumite perioade să fie înmagazinată şi utilizată pe timp de secetă, consideră Nicolaie Apopi, preşedintele Clubului Fermierilor Români.

„În ultimii 5-10 ani am vedeam cum în unele momente Dunărea este peste cotele alarmante în anumite perioade, cu debite ridicate. Putem construi bazine de gestio­nare a apei pentru a ne adapta condiţiilor de schimbare a climei. Sunt perioade cu apă multă şi apoi secetă. Trebuie identificate soluţii pentru că fermierii sunt extrem de afectaţi de seceta pedologică. Noi venim deja cu un minus de rezervă de apă în sol, iar seceta agravează problemele pe care le vom avea în toamnă. Sunt fermieri care nu au culturi de iarnă sau primăvară şi au trecut la eliberarea terenului“, a spus Nicolaie Apopi, care are în Banat o fermă de 2.500 e hectare.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, explică faptul că debitul Dunării nu este acum mai mic ca în alte perioade dificile.

„Trebuie să privim integrat – la nivel naţional şi dinamic asupra structurii de apă şi să privim acţiunile planificate şi anticipativ – vezi cursul precipitaţiilor şi poţi opri apa într-o anumită zonă pentru a o folosi în altă parte sau într-un alt moment. Spre exemplu, trebuie ţinut cont şi de consumul de energie – dacă este o diferenţă de nivel foarte mare, energia consumată trebuie să fie una verde. Mai sunt şi lucrări care pot fi efectuate cu o minimă intervenţie şi care să permită menţinerea apei în sol“, a explicat directorul executiv. El spune că în acest an recolta de grâu a fost sub media ultimilor ani în 2022 şi problemele vor continua şi la porumb şi floarea-soarelui – estimările Clubului Fermie­rilor de acum o lună şi jumătate la porumb indicau o recoltă de 14 – 14,5 mil tone, acum se duc spre 10 mil. tone, o scădere importantă.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români: Sperăm ca din toamnă să vedem discuţii la nivel de UE pentru irigaţii. O Europă verde are nevoie de o Românie irigată.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români: Sperăm ca din toamnă să vedem discuţii la nivel de UE pentru irigaţii. O Europă verde are nevoie de o Românie irigată.


„O cantitate de precipitaţii în iunie ar fi schimbat piaţa. La floarea-soarelui de la 3,5 mil. tone vom merge spre 2,5 mil. tone – o scădere semnificativă şi nu doar aici, ci la nivel european unde toate culturile de toamnă sunt afectate. UE va fi cu o producţie cumulată de 40 mil. tone de porumb, pierzând astfel o cantitate din ce era anticipat să producă şi vom ajunge la nivel european să importăm 40 mil. tone de porumb. Nevoia de porumb este acum asigurată la jumătate – porumbul este important pentru zootehnie. Are legătură cu întârzierile investiţiilor majore – apa în agricultură necesită două planuri în agricultură – proiecte naţionale cu abordare integrată şi proiectele de irigaţii locale, la ultima milă. Sunt necesare investiţii majore în ambele planuri. Sperăm ca din toamnă să vedem discuţii le nivel de UE pentru irigaţii. O Europă verde are nevoie de o Românie irigată“,  a spus Florian Ciolacu.

Nicolaie Apopi explică faptul că odată cu seceta pedologică şi modul în care cultivat terenul s-a schimbat şi sunt implementate noi lucrări tehnologice care permit reţinerea apei în sol.

„Spre exemplu noi nu facem lucrări de întoarcere a solului acum pe timp de vară, pentru că pierdem umiditate. Nu lăsăm vara terenuri necultivate, trebuie să le însămânţăm cu culturi verzi pentru a reduce evaporarea apei – muştar cu rapiţă spre exemplu. Însămânţatul din toamnă - şi cu noua tehnologie am realizat un record de 4 tone de rapiţă la hectar. Acum după recoltat facem o desmiriştire cu un disc special, la o adâncime de 5-10 cm pentru distrugerea capilarităţii, a crăpăturilor din sol. Este un disc special sau combinatoare cu care facem lucrări superficiale. Să nu permitem evaporarea apei. Şi de partea cealaltă reducem consumul de motorină pentru că lucrăm la suprafaţă. Ulterior, ploile vor înmagazina mai uşor apa în sol“, a spus Nicolaie Apopi. El explică faptul că din  toamnă vor intra la semănat cu o semănătoare specială, care prelucrează terenul în acelaşi timp cu semănatul la rapiţă fără să întoarcă brazda, fără să aducă pământ umed la suprafaţă“, a explicat fermierul.

Pe lângă tehnologii, fermierul subliniază că poliţa de asigurare este obligatorie în agribusiness. „Anul acesta au avut loc multe incendii spre exemplu şi printre păgubiţi am fost şi noi, dar cu o poliţă de acoperire a riscului de incendiu şi grindină am fost despăgubit în trei săptămâni şi cu o sumă care aproape acoperă venitul de pe acea suprafaţă. Mai există şi riscul de secetă, unul mai complex nu foarte bine dezvoltat. Avem şi o poliţă la cultura de porumb – aceasta este acum în moarte clinică, am informat firma de asigurări şi monitorizează situaţia“, a spus Nicolaie Apopi.

Al treilea element, foarte important – informare, consultanţă pentru a face contracte de vânzare pentru că piaţa este dură şi contractele trebuie respectate. Un contract neonorat poate aduce pierderi.

„Încă nu am vândut grâu anul acesta. Noi vindem în tranşe şentru a obţine un preţ mediu anual cât mai bun. Am vândut o parte la 1,85 lei, în primăvară la 1,20 lei - în acel moment consideram că vorbim despre un preţ bun. Preţurile la îngrăşăminte deja creşteau înainte de invaţia Rusiei. Acum analizăm pieţele europene. Acum grâu nu cred că voi mai vinde până în octombrie-noiembrie-decembrie, având rapiţa şi floarea prioritate“, a explicat fermierul.

De partea cealaltă, preţurile îngrăşămintelor au crescut şi cei din agribusiness caută soluţii pentru a reduce costurile pe lângă cererea Comisiei Europene de a reduce consumul de azot.

„România nu este o ţară cu consum mare de azot faţă de ţările din Vest. Avem la îndemână digitalizarea iar prin noile metode putem fi mai eficienţi la hectar chiar cu o cantitate mai mică - se face o cartare a terenului şi aşa vedem unde avem nevoie de mai mult azot şi zone cu teren de calitate unde necesarul e mai redus“, a spus preşedintele Clubului Fermierilor din România.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank