• Leu / EUR4.8858
  • Leu / GBP5.5520
  • Leu / USD4.4803
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Raluca Şoaita, Tesseract Architecture: Pandemia a dus la dezvoltarea infrastructurii sistemului medical privat. Apar investitori acum şi în oraşe mai mici

13.10.2021, 11:00 Autor: Alex Ciutacu

♦ Un design biofilic poate face ca timpul petrecut de un pacient în postoperator să se reducă cu până la 85%. ♦ Îngrijirile paleiative şi recuperarea sunt două nişe medicale care duc lipsă de investiţii.

Blocajul declanşat la nivelul sistemului public de sănătate în contextul pandemiei de COVID-19 a impulsionat dezvoltarea infrastructurii medicale în sistemul privat, iar în prezent apar investitori şi dincolo de Capitală, a explicat Raluca Şoaita, fondatoare a studioului de arhitectură Tesseract Architecture, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Sunt investitori care apar acum şi în oraşe mai mici din ţară. Dacă până acum aveam proiecte mai degrabă în Bucureşti şi în oraşele dezvoltate, acum avem proiecte şi în Oradea, Timişoara, Sibiu, locali­tăţi unde poate sunt nişte afaceri de familie care se nasc, dar care cresc foarte repede.“

Studioul de arhitec­tură specializat în proiec­tare medicală lucrează în prezent şi la conceptul primului proiect privat de spital psihiatric din România, o iniţiativă care întăreşte ideea dezvoltării infrastructurii sistemului medical privat. Cu toate acestea, invitata a subliniat că mai sunt oportunităţi de investiţii care nu au fost capitalizate momentan. 

„Sunt anumite nişe de dezvoltare, de investiţii, care nu sunt deloc active în România, şi-anume paleaţia, care este absolut inexistentă, precum şi recuperarea“. 

Totodată, Raluca Şoaita crede că ar fi nevoie de eforturi pentru dezvoltarea suportului logistic la nivel medical, iar un proiect bine gândit poate fi util atât pentru sistemul public, cât şi pentru cel privat.

„Majoritatea spitalelor private îşi lărgesc spaţiile medicale în clădirile pe care le au deja, ceea ce înseamnă că reduc numărul de spaţii de depozitare, pentru că este şi un cost mare, clădirile sunt în interiorul oraşelor.“

„Ar fi interesantă o idee de realizare a unor centre de logistică pentru zona medicală în periferia oraşelor, cu un cost imobiliar mai mic şi un sistem de transport bine pus la punct în aşa fel încât să susţinem reţelele private sau publice“. 

Raluca Şoaita şi Tesseract Architecture au lucrat la proiecte precum noul spital de la Marie Curie finanţat de Asociaţia Dăruieşte Viaţă, precum şi la mai multe proiecte de spitale modulare. Totodată, studioul a realizat studiul de fezabilitate pentru Spitalul Judeţean din Focşani, iar acesta a fost aprobat. În prezent, compania lucrează la proiectul Spitalului Judeţean din Sibiu, o facilitate cu aproape 900 de paturi. 

„În august am luat autorizaţia de construire. Este un proiect pe care noi îl ducem până la nivel de asistenţă tehnică în timpul execuţiei. Suntem în faza de proiectare, proiectul tehnic, iar în următoarea etapă vor lansa o licitaţie pentru lucrările de execuţie. Dar am luat autorizaţia de construire la un spital de 900 de paturi, ceea ce este o mare realizare“. 

În proiectarea facilităţilor medicale Tesseract Architecture propune o abordare care pune pacientul pe primul loc, axată pe nevoile celor care utilizează respectiva facilitate. 

„Citeam un studiu care spunea că în momentul în care aducem natura în spital, timpul pe care pacientul îl petrece în post operator se reduce cu 85%. O numim design biofilic şi ne dorim să facem un design care să susţină vindecarea, tocmai ca pacientul să stea mai puţin în spital. (...) Noi propunem la Sibiu grădini suspendate, precum şi un design biofilic la nivel de secţii“. 

Spitalele care vor fi construite în continuare în România trebuie să plece de la o serie de analize prin care să fie identificate nevoile, să fie create o serie de teme de proiectare eficiente, să fie stabilit un număr de paturi eficient şi să se identifice cererea reală. 

„După care trebuie folosite echipe de proiectare specializate, cu experienţă în domeniul medical, şi care adună la un loc nu numai arhitectura, ci toate specialităţile şi să lucrăm pe proiect împreună. În al treilea rând, cred că ar trebui ca toate instituţiile medicale publice să aibă şi o echipă internă de specialişti care să poată să poarte discuţii şi să transfere către proiectanţi nevoile pe care ei le au“. 

În ceea ce priveşte spitalele existente, acestea pot fi îmbunătăţite în beneficiul pacienţilor, iar acest lucru ar putea începe de la umanizarea spitalelor, de la un design mai apropiat de pacient şi de la funcţiuni care să îi ofere pacientului şi alte activităţi în spital, nu doar cele medicale. 

„În acelaşi timp, unele trebuie evaluate din punct de vedere tehnic. Unele se pot transforma şi se pot adapta pentru utilizare, altele din păcate nu. Dacă avem un spital de la începutul secolului care permite doar saloane de şase paturi şi să vin acolo să adaug şi băi în saloane, suntem ineficienţi şi este foarte greu sau cu investiţii mult prea mari. Aş spune că mai bine construim din nou“. 

Tesseract Architecture a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 1 mil. euro, iar în 2021 va ajunge la pragul de 2 mil. euro. Echipa a crescut de la 5 la 16 persoane. 

Compania a început colaborări şi pentru proiecte internaţionale şi a avut o primă vizită la Chişinău, unde ar putea lucra la secţia de pediatrie din cadrul Institutului Oncologic din Chişinău. 

„În acelaşi timp avem discuţii şi cu firme din Vestul Europei pentru că ei se uită spre noi. Nu sunt foarte mulţi arhitecţi specializaţi, iar în România mâna de lucru este mai ieftină şi când se uită spre ţări în curs de dezvoltare au nevoie de o mână de lucru mai ieftină“. 

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank