• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7676
  • Leu / USD4.6170
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Roxana Mircea, REI Finance Advisors: Există fermieri care se înscriu la studii superioare pentru că se punctează şi acest aspect în programele de finanţare

19.11.2021, 00:05 Autor: Alex Ciutacu

♦ Perioada de tranziţie cuantifică doar 35% din fondurile totale alocate la nivel de ţară, iar restul de 65% ar putea fi lansate la finalul lui 2022 sau în 2023. 

Mai mulţi fermieri aleg să se înscrie la studii superioare de profil sau să-şi angajeze un director general cu o astfel de diplomă, în contextul în care pot obţine în acest fel un punctaj mai mare la finanţarea prin submăsurile din PNDR, a explicat Roxana Mircea, managing partner, REI Finance Advisors, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Studiile superioare sunt punctate, iar cei care nu au studii poate ar trebui să se gândească la asta. Acum poate nu ne apucăm de o facultate, dar să ştiţi că avem fermieri care merg la Universitatea de Agronomie tocmai pentru că se punctează studiile superioare cu maximum 15 puncte, iar cele de liceu cu 10 puncte, spre exemplu“. 

Cu submăsurile 4.1 şi 4.2 din PNDR aflate în derulare, beneficiarii îşi amintesc încă o dată că fiecare punct contează atunci când aplici pentru fonduri, iar principiul nivelului de calificare le poate aduce un punctaj în plus.

„La studiile superioare vedem fermieri care îşi pun măcar directorul general, îl iau pe el cu studii superioare în domeniul agriculturii. Este vorba despre principiul nivelului de calificare, deci trebuie să ai studii în agricultură“. 

Beneficiarii nu îşi pot îmbunătăţi in­di­ca­tori precum vechimea întreprinderii sau di­men­siunea economică a fermei, însă pot câş­tiga puncte în plus printr-o formă de aso­ciere, unde se acordă un maxim de 20 de puncte. 

„Nu foarte mulţi sunt dispuşi să se asocieze pentru că asocierea te obligă să vinzi 50% minimum prin cooperativă sau prin asociaţia de producător. Nu toţi sunt dispuşi. Sunt discuţii legate de cui vindem, la ce preţ vindem, dar noi i-am invitat să discute, să stabilească formule, să stabilească cui vor să vândă şi să găsească un numitor comun“. 

Roxana Mircea îi îndeamnă pe cei care au fost prinşi nepregătiţi de aceste apeluri să se pregătească pentru măsurile care vor fi lansate peste un an, sau cel mai probabil în 2023. 

„Cei care vor să aplice trebuie să ştie faptul că aceste fonduri de tranziţie cuantifică undeva la 35% din alocarea noastră ca ţară. Pe finalul anului viitor, cel mai probabil în 2023, vom mai primi încă 65% din aceste alocări. Ceea ce însemană că oamenii nu trebuie să fie descurajaţi. Sesiunile acestea ne-au luat puţin prin surprindere pe toţi“. 

Ea a explicat faptul că ghidurile au venit rapid cu ideea că se punctează avizul de mediu, dar majoritatea celor care vor să aplice nu au avut timp să îşi ia acest aviz şi nu au putut lua cele 8 puncte atribuite acestuia.

„Sfatul nostru este să nu fie dezamăgiţi, să încerce, să depună, iar în cazul extrem în care nu intri în alocarea financiară îl redepui într-un an de zile când vor veni următoarele fonduri. Nu se ştie exact câte proiecte vor veni pe feicare axă şi e un exerciţiu bun să vezi, să depui, dar în cazul în care nu intri în alocarea financiară vei depune mult mai bine pregătit în sesiunea următoare“. 

Astfel, cei care vor să aplice peste un an ar trebui să se pregătescă încă de acum şi să nu aştepte neapărat ghidul final. 

„Procentele nu se schimbă foarte mult, adică măcar un 50% tot te bazezi pe el, şi-atunci dimensionezi investiţia în funcţie de cofinanţarea ta. Dacă ştii că vrei să pui 100.000 de euro dimensionează un proiect de 200.000 de euro“. 

Totodată, cei care au nevoie de PUZ ar trebui deja să înceapă demersurile pentru că poate dura 6-12 luni până îl vor obţine. 

„Să ceară urbanism pentru construcţie, să meagă la mediu pentru că procedura de mediu mai ales pe zootehnie durează undeva la 3 luni. Haideţi să fim pregătiţi pentru că fondurile sunt făcute să ne ajute, nu să construim proiecte de dragul fondurilor, ci invers, adică eu am nevoie de acest proiect şi fondurile vin să mă ajute“. 

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank