ZF Investiţi în România! Sebastian Metz, AHK: România nu se poate uita doar la ea când vine vorba de independenţa energetică, ci trebuie să se uite şi la partenerii săi comerciali care sunt dependenţi

♦ „Ce se va întâmpla cu România atunci când principalii parteneri comerciali precum Germania, Franţa şi Italia nu vor mai primi gaz? Germania reprezintă circa 15% din investiţiile străine directe în România. Atunci când Germania este în criză, imediat şi România va fi în criză“.

Nu se pune pro­blema ca România să fie indepen­dentă energetic la nivel european, în condiţiile în care economiile Uniunii Europene sunt interco­nectate, explică Sebastian Metz, directorul general al AHK – Camera de Comerţ Româno-Germană. El a subliniat că, dincolo de acest aspect, România trebuie să investească în reţeaua energetică pentru a-şi valorifica potenţialul.

„România poate fi un hub energetic pentru Europa. Există potenţial pentru acest lucru pentru gaz şi energii regenerabile, există şi o reţea, dar care trebuie extinsă, are nevoie de investiţii. România este destul de independentă de resursele externe. Dar întreaga discuţie despre independenţa energetică este una îngustă. Credeţi că România nu va avea probleme energetice în timp ce restul Europei va avea probleme mari? Ce credeţi că se va întâmpla cu Germania, care depinde în proporţie de 55% de gazul rusesc şi petrol? Ce se va întâmpla cu România atunci când principalii parteneri comerciali precum Germania, Franţa şi Italia nu vor mai primi gaz? Germania re­pre­zintă circa 15% din investiţiile străine directe în România. atunci când Germania este în criză, ime­diat şi România va fi în criză. România nu se poate uita doar la ea când vine vorba de indepen­denţa energetică, ci trebuie să se uite şi la partenerii săi comerciali care sunt dependenţi. Şi este normal deoarce suntem parte a Uniunii Europene şi totul este interconectat. Nu poţi fi inde­pendent de alte economii în interiorul UE“, a explicat Sebastian Metz în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România realizată de ZF&CEC Bank.

România trebuie să meargă mai departe cu investiţiile în energie verde în contextul în care companiile doresc să reducă amprenta de carbon şi trebuie să profite de fondurile alocate prin PNRR.

Datele centralizate de ZF şi culese de pe site-ul Transelectrica arată că primele zece proiecte solare ca dimensiune avizate anul trecut şi la începutul lui 2022 au o putere totală de 732 MW, realizarea acestora urmând să atragă investiţii de circa 440 de milioane de euro.

Mai departe, cele mai mari 10 proiecte eoliene avizate anul trecut şi la începutul acestui an cumulează o capacitate de 1.470 MW şi presupun investiţii de peste un miliard de euro. Fără nicio îndoială, efer­vescenţa pieţei arată că România este în plin boom de dezvoltare pentru cel de-al doilea val de energie regenerabilă.

Cel mai mare proiect avizat până acum, pentru investiţiile din cel de-al doilea val de energie verde, a primit ATR (aviz tehnic de racordare la reţea) chiar la finalul anului trecut. Este vorba despre un parc eolian de 441 MW, o investiţie de circa 353 de mi­lioane de euro, care va fi realizat în Buzău.

Compania de proiect se numeşte First Look Solutions şi printre acţionarii acesteia se numără şi Emanuel Babici, vicepreşedinte al Uzinsider, unul dintre cele mai mari grupuri industriale locale, care con­trolează şi Comelf Bistriţa, pro­ducător de utilaje pentru industria metalurgică. Spre comparaţie, cel mai mare parc eolian care funcţio­nează acum, Fântânele Vest, deţinut de cehii de la CEZ, are o putere netă de 260 MW.

La rândul lor, proiectele de energie solară care au fost avizate se deosebesc de cele din primul val prin dimensiunile semni­fi­cative.

Astfel, cel mai mare pro­iect solar care a obţinut avizul tehnic de racordare la reţea anul trecut are o capacitate de 134 MW şi va fi realizat în judeţul Olt de compania de proiect Grup Blauer Bucureşti, deţinută de mai mulţi oameni de afaceri.

„Sunt necesare investiţii în energii regenerabile, în panouri fotovoltaice şi eoliene. Trebuie dezvoltată reţeaua energetică. România poate contribui la competitivitatea Europei, dar trebuie îmbunătăţită calitatea resursei umane, infrastructura de transport şi sectorul energetic, printre altele, dar acestea trei sunt cruciale. Avem resursele financiare pentru asta prin PNRR care reprezintă o ocazie unică de 30 de miliarde de euro“, a explicat Sebastian Metz.

AHK a tras anul trecut în toamnă un semnal de alarmă pentru clasa politică, în condiţiile în care în a doua jumătate a anului trecut a fost declanşată o nouă criză politică, în condiţiile în care prioritatea trebuia să fie planul pentru PNRR şi accelerarea investiţiilor.

„Noi avem nevoie de continuitate în ce avem nevoie. Stabilitatea nu este un cuvânt bun deoarece înseamnă că nu există un progres. Noi dorim continuitate. Politicienii se pot certa pe obiectivele strategice, dar odată ce s-au stabilit, trebuie să avem continuitate în implementare. România, faţă de alte ţări întotdeauna a fost destul de slabă din acest punct de vedere. avem un potenţial mare, avem companii foarte bune în România şi trebuie să ne concentrăm pe obiectivele setate care trebuie îndeplinite“, a spus Sebastian Metz.

El a subliniat că în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina se realizează importanţa apartenenţei României la NATO şi UE, iar securitatea dat în acest context este importantă în cazul atragerii de noi investitori.

„Şi în cazul conflictului din Ucraina, sunt companii care vor reloca spre România activitatea, spre interiorul UE. Este o situaţie foarte tristă, nu ar trebui să se întâmple aşa ceva, dar România rămâne atractivă pentru investiţiile germane. Cu siguranţă a devenit acum mult mai important să fii parte a NATO şi UE, acest cadru de securitate a fost întotdeauna un criteriu important, securitatea geopolitică este importantă pentru o investiţie“, a spus Sebastian Metz.

Pe de altă parte, el explică faptul că economia va miza în continuare pe un concept de regionalizare, însă acesta va duce la o creştere a preţurilor.

„Întreg lanţul de aprovizionare la nivel mondial, după coronavirus, conflictului dintre Rusia şi Ucraina, problemelor din transporturi, costurile tot mai mari, întreg lanţul are probleme în acest moment. Cu siguranţă vedem că globalizarea şi-a atins punctul maxim şi acum ne îndreptăm spre o regionalizare a economiilor. Dar acest lucru înseamnă că România poate atrage noi investiţii. Dar această „decuplare“ va duce pe termen lung la o creştere a preţurilor. Globalizarea era o soluţie de a ţine costurile în frâu, dar această decuplare este un trend pe termen lung şi vor veni preţuri mai mari odată cu regionalizarea. Vom vedea companii care vor veni spre România şi Europa, spre Uniunea Europeană iar acum trebuie să vedem cât de competitivă este regiunea noastră europeană faţă de altele pe termen lung. Sunt regiuni care se organizează mai bine şi pot fi mai competitive. Germania şi România sunt în aceeaşi barcă“, a explicat directorul AHK.

România are o balanţă comercială cu Germania de 35 de miliarde de euro, comerţul a crescut între cele două. Numărul şi volumul şi calitatea investiţiilor germane în România a crescut.

„Din 2000 până în 2010 aceste ţări precum Cehia, Slovacia sau Polonia erau deja înainte ca dezvoltare industrială. Investiţiile care veneau spre România erau investiţii în „bancul de lucru“, unde era folosită cu precădere munca manuală. În următorii cinci-şase ani a existat un trend de schimbare în România dinspre munca manuală spre cea sofisticată - centre R&D, automatizări, tehnologie iar de 6-7 ani deja investiţiile germane au urcat. Nu putem spune că România a pierdut când aceste investiţii au evoluat“, a explicat Sebastian Metz.

Pentru a atrage investiţii România trebuie să devină mai competitivă, iar pentru acest lucru noile loturi de autostradă nu mai sunt suficiente. Local încă se vorbeşte de autostrăzi în timpce în Vest companiile accelerează mutarea transportului de pe rutier pe feroviar pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.

„Acum trebuie să urmărim mai departe transformarea – va fi România câştigătoare şi de acum înainte? Ce trebuie să facem pentru a fi? Pentru a fi mai competitivă România trebuie să ofere forţă de muncă bine pregătită şi calificată şi subliniem – calificată. Avem nevoie de noi skilluri şi competenţe pe piaţa forţei de muncă. Avem nevoie de oameni mai calificaţi aici. Avem în acest moment, dar pentru a atrage noi investiţii, trebuie să existe mai mulţi. În oraşe precum Sibiu, Arad, Braşov sau Timişoara companiile concurează pentru aceşti oameni. Mai mult, skillurile acestor oameni trebuie şi îmbunătăţite deoarece tehnologiile evoluează. Un alt criteriu important este reprezentat de rutele de transport. Germania este atât de puternică deoarece are un sistem de transport puternic. Avem nevoie de infrastructură şi de o viteză mai mare în dezvoltarea acestuia. Avem nevoie de autostrăzi, de căi ferate pentru a reduce amprenta de dioxid de carbon şi conexiuni mai bune între transporturi, de noduri intermodale. Viteza este una ridicată dar România nu se mişcă suficient de repede“, a spus Sebastian Metz.