ZF Investiţi în România! Elisabeta Mihalcea, vicepreşedinte CJ Giurgiu: Investitorii caută muncitori calificaţi şi infrastructură. Discuţiile despre campusul dual atrag atenţia

♦ Judeţul Giurgiu a intrat pe ultima sută de metri pentru a atrage un proiect pentru un campus dual, însă concurează cu Argeş şi Prahova ♦ Printre cei interesaţi se numără şi un producător de baterii pentru maşini electrice.

Consiliul Judeţean Giurgiu vrea să atragă fonduri prin PNRR pentru a construi un campus pentru şcoala profesională din municipiul Giurgiu unde să pregătească meserii cu valoare adăugată ridicată.

„Pentru Campusul Dual avem în total 16  parteneri plus Consiliul Judeţean. Printre parteneri se află şi Universitatea Politehnica Bucureşti şi cinci agenţi economici. Ceilalţi sunt instituţii ale statului, două consilii judeţene – Giurgiu şi Călăraşi - şi trei primă­rii – Giurgiu, Zimnicea şi Călăraşi. Proiectul este unul tip regional şi va deservi toată zona de sud a ţării – Teleorman, Giurgiu şi Călă­raşi. Prin PNRR două licee din Teleorman şi Călăraşi vor obţine finanţare pentru dotarea a două clase“, a spus Elisabeta Mihalcea, vice­preşedintele Consiliului Judeţean Giur­giu, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în Ro­mânia! Un proiect ZF şi CEC Bank.

Ea este printre extrem de puţinii oameni din conducerea unui consiliu judeţean al unui judeţ din sudul ţării cu experienţă în mediul privat. Elisabeta Mihalcea a lucrat ca analist în cadrul Accenture, agent de achiziţii în cadrul MHS Truck&Bus, importatorul ca­mioanelor MAN în România, analist pentru Hewlett-Packard România şi cu­noaş­te atât engleza cât şi germana.

„Acum suntem pe lista scurtă a Minis­terului Educaţiei. Banii se vor finanţa prin Ministerul Educaţiei. În 21 iunie va fi publicată lista pe zona de sud a ţării – au fost 7 proiecte depuse şi după evaluarea de luna trecută am rămas 4 în competiţie. Judeţele care se luptă pentru unul dintre cele zece campusuri sunt Giurgiu, Argeş, Prahova şi Ialomiţa. Se va ţine cont de factorii din ghi­dul de finanţare, studiile de fezabilitate, pro­iectul şi calitatea cererii de finanţare. Concu­renţa este acerbă pentru că în Argeş ne lup­tăm cu Dacia şi în Prahova cu OMV-Petrom – aceştia sunt partenerii pe mediul de busi­ness pentru proiectele depuse de administra­ţii­le locale şi judeţene“, a spus vicepre­şedintele.

Ea explică faptul că din statistica obţi­nută de la Inspectoratul Judeţean, muncitori calificaţi nu au mai fost pregătiţi în Giurgiu în ultimul deceniu. În 2020 erau 110 erau calificaţi în Giurgiu în şcoala profesională. Pentru 2023-2024 sunt 743 de locuri la şcoala profesională clasică şi în sistem dual.

Este o şansă unică pentru zona de sud a ţării să se poată dezvolta şi pentru a atrage investiţii străine. Oamenii de business caută în primul rând, atunci când vin într-un judeţ, pe lângă facilităţile oferite de autorităţi, şi munca bine calificată.

„Pentru a atrage o investiţie de 1 mld. Euro am realizat o prezentare a judeţului la Ministerul Economiei, o prezentare inclusiv cu terenuri. Erau interesaţi inclusiv de campusul dual – vorbim de un producator de baterii pentru maşini electrice şi desigur, căutau şi un parteneriat cu o universitate din zonă. Infrastructura ajută mult atragerea unei investiţii prin reducerea timpului de livrare şi ei merg către judeţe unde se pot mişca mai uşor“, a explicat Elisabeta Mihalcea.

Cel mai important proiect al Consiliului Judeţean Giurgiu este construcţia unui nou spital prin PNRR. Proiectul a fost semnat la Ministerul Sănătăţii şi reprezintă o investiţie de peste 40 mil. euro şi se vor construi corpuri noi de spital, secţie de oncologie şi neurologie.

O altă investiţie este centura ocolitoare a Municipiului Giurgiu în valoare de 370 mil. lei care a putea fi dată în execuţie în 2024.

Drumul expres spre vamă a redus mult traficul din municipiu. Sunt şanse şi pentru un al doilea pod peste Dunăre, dar discuţiile sunt unele la nivel central şi la nivelul Comisiei Europene.