ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Betty Darabont, Crama Darabont: Schimbările climatice transformă producţia de vin, dispar anumite soiuri din unele zone şi apar altele. Alte ţări cu tradiţie în viticultură sunt mult mai avansate decât România pe acest subiect

15.01.2025, 00:05 Autor: Alex Ciutacu

♦ Crama Darabont produce circa 250.000 de sticle de vin pe an ♦ Vinurile Darabont ajung la export în Ungaria, Germania şi Olanda, iar producătorul vrea să intre pe piaţa din China.

Unele soiuri de struguri încep să dispară din zonele în care erau cultivate tradiţional în România şi vor fi înlo­cuite treptat de soiuri noi, pe măsură ce efectele schimbă­rilor climatice se fac resimţite asupra producţiilor din agricultură şi din viticultură, a explicat Betty Darabont, cofondatoarea Cramei Darabont, în emisiunea ZF Investiţi în România!, reali­zată în parteneriat cu CEC Bank.

„Apar alte soiuri, vor­bim şi despre soiuri noi, hi­brizi chiar, soiuri rezistente. Cred că cel mai mare efect pe care îl vom vedea în scurt timp este că se schim­bă soiurile cu care am fost obişnuiţi în anu­mite zone viticole şi devine din ce în ce mai greu pentru anumite zo­ne să cultive soiuri albe sau soiuri cu aciditate mai ridi­cată, de exemplu“.

Familia Darabont a dez­vol­tat o plantaţie de viţă-de-vie de 40 de hectare în locali­tatea Biharia, judeţul Bihor, de unde produce circa 250.000 de sticle de vin pe an. Efectele schimbărilor climatice s-au făcut resimţite mai mult ca niciodată în 2024.

„A fost o recoltă foarte interesantă, nu am mai întâl­nit un an ca 2024, toate soiurile s-au copt într-o ordine foarte neobişnuită. (…) Am început recoltarea în mijlo­cul lui august şi am terminat puţin înainte de septembrie şi aici cred că a fost cel mai clar exemplu de efectele schim­bărilor climatice. În anii precedenţi de obicei înce­peam recoltarea pentru vinuri spumante în septembrie, anul acesta a fost primul an în care am fost nevoiţi să intrăm chiar în mijlocul lunii august“.

Producătorii de vinuri din România au nevoie de know-how pentru noul context, iar acesta poate veni atât din parteneriatele cu universităţile, cât şi din experienţa altor producători din ţară şi din Europa. România poate învăţa de la ţările care au ajuns mai departe pe subiectul impactului schimbărilor climatice în viticultură.

„Toate ţările care au zone viticole importante sunt mult mai avansate pe acest subiect decât suntem noi în momentul de faţă. Deja se vede în Franţa şi chiar în anumite părţi din Italia că se depun eforturi foarte mari pentru a schimba soiurile şi plantaţiile, pentru a fi mai sustenabile, mai aliniate cu schimbarea climatică şi cu gusturile consumatorilor“.

Betty Darabont s-a întors în România în 2021, după zece ani în care a fost plecată în Europa pentru diferite programe de studii. A studiat economie şi management în Italia şi ulterior şi-a aprofundat cunoştinţele cu programe de studii pe viticultură şi enologie.

„Urmează şi în România să vedem mai multe eforturi, dar cred că la noi e puţin diferită situaţia pentru că încă suntem în mare parte la prima generaţie de proprietari de cramă, de viticultori, şi mai avem loc pentru dezvoltare profesională şi să înţelegem ceea ce se întâmplă în tot ce ne priveşte“.

Familia Darabont este cunoscută pentru afacerile din agricultură, printre care se numără o fermă de 3.000 de hectare şi o fermă de vaci de carne cu o capacitate de 4.000 de capete. Începând cu anul 2016, plantaţia de viţă de vie din Biharia a fost extinsă de la 2 la 40 de hectare.

Până astăzi, investiţiile pentru proiectul cramei, pentru plantaţii şi pentru tehnologie s-au ridicat la aproape 4 milioane de euro, o parte din sumă fiind reprezentată de fonduri europene. Cele aproximativ 250.000 de sticle de vin produse anual sunt vândute în retail, HoReCa şi la export.

„Anul 2024 a fost un an bun pe tot ce înseamnă vânzări. Pentru noi a fost uşor să creştem pentru că suntem la început şi au fost mai multe pieţe la nivel naţional pe care nu am fost prezenţi. Am intrat pe piaţa din Bucureşti mai puternic din februarie 2024 şi cred că a fost unul dintre factorii pentru care am avut o creştere destul de mare pe partea de vânzări“.

Exporturile reprezintă astăzi circa 15% din producţia Cramei Darabont, vinurile din Bihor ajungând în pieţe precum Ungaria, Germania şi Olanda. În 2024, producătorul a participat la un târg internaţional din Shanghai şi este în discuţii pentru a începe exporturile către China.

„Suntem în discuţii cu posibili parteneri din China, cred că acesta e următorul proiect pe care vrem să îl finalizăm pe partea de exporturi şi să punem totul la punct, pentru că vorbim de cantităţi mai mari“.

În toamna anului 2023, Crama Darabont a deschis şi o locaţie HoReCa proprie, DOP Wine Bar, în Oradea, printr-o investiţie de 150.000 de euro, unde vinde atât portofoliul cramei, cât şi alte 350 de vinuri româneşti şi de import.

„E un business separat, dar promovăm şi brandul nostru. Acolo am avut un partener de business la început, iar din martie 2024 am preluat eu tot businessul şi am avut mici schimbări, o mică restructurare. Dacă totul merge bine, va fi profitabil în 2025“.

Compania pregăteşte şi o investiţie în enoturism, proiect pentru care vrea să atragă în 2025 o finanţare nerambursabilă. Mai exact, familia Darabont a cumpărat o cramă veche în comuna Biharia, pe care vrea să o renoveze şi să o extindă cu încă un etaj pentru a o transforma în bistro panoramic, cu magazin de prezentare şi cu sală de degustări.

Cifra de afaceri a companiei Sadelli Prodcom, care operează crama, s-a ridicat la 24,7 mil. lei în 2023, dar acest rezultat include şi o serie de activităţi agricole, nu doar rezultatele cramei.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank