• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Cătălin Codreanu, Coaliţia pentru Economia Digitală: Avem peste 24.500 de vehicule înscrise pentru transport alternativ la nivel naţional. Aproape 4.900 de firme sunt înscrise drept operatori pentru transport alternativ

11.11.2021, 13:00 Autor: Alex Ciutacu

Următorul capitol al economiei digitale ar putea aduce înlocuirea curierilor cu sisteme automate de livrare.

Peste 24.500 de vehicule sunt înscrise la nivel naţional pentru transport alternativ, în contextul în care regle­men­tă­rile în vigoare impune ca un vehicul înscris în plat­for­me­le Bolt, Uber sau FreeNow să primească o auto­ri­zaţie de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), arată da­tele trans­mise de Cătălin Codreanu, preşedintele Aso­ciaţiei Coaliţia pen­tru Eco­no­mia Di­gitală, prezent în emi­siu­nea ZF In­vestiţi în România!, rea­lizată în parte­ne­riat cu CEC Bank.

„Cu 3-4 ani în ur­mă adop­ţia servi­ci­ilor de ride-hailing era într-o că­utare de re­gle­men­ta­re. Cred că la un mo­ment dat eram sin­gura in­dus­trie care ne ce­ream regle­men­tarea. În momentul de faţă fe­lul cum arată pia­ţa de ride-hailing şi de ride-sharing este una mult mai să­nă­toasă, mai bine aşezată. Dezvoltarea ei a ve­nit cumva na­tu­ral, la fel şi modul în care aceste servicii au fost introduse şi adoptate şi în alte oraşe, nu doar în oraşele mari“.

Totodată, cadrul de reglementare impune ca vehiculele să fie înscrise în platformă prin intermediul unei firme, care la rândul ei trebuie să se autorizeze drept operator de transport alternativ. Datele ARR oferite de Cătălin Codreanu arată un total de 24.536 de vehicule pentru transport alternativ, respectiv 4.899 de operatori de transport alternativ.

Economia digitală este definită de modul în care teh­no­logia a oferit premisele pentru noi modele de business, iar în România cele trei mari verticale prezente cel puţin în oraşele mari sunt ride-hailing/ride-sharing, food deli­very/gro­cery delivery, respectiv micromo­bilitatea. 

„Micromobilitatea este următorul pas firesc în dez­vol­ta­rea mobilităţii la nivel urban şi interurban. (...) Troti­ne­tele şi scuterele electrice sunt acele elemente care fac le­gătura între casă şi o staţie de transport, de autobuz, me­trou, etc. Astfel încât să fii motivat să laşi maşina aca­să, ast­fel încât să fii motivat să foloseşti un serviciu care până la urmă te aduce mai repede în punctul în care vrei să ajungi“.

Cu toate acestea, micromobilitatea are nevoie de infrastructură de piste de biciclete, întrucât în oraşele aglomerate cetăţenii reclamă problema prezenţei trotinetelor pe trotuare, de altfel ilegală şi în România în ceea ce priveşte trotinetele electrice. 

„În primul rând cred că ar fi nevoie de conştientizarea legislaţiei pentru că trotineta nu are voie să meargă pe trotuar. Există legislaţie în acest sens, există regulamente locale de utilizare a trotinetelor, iar trotinetele nu au ce să caute pe trotuar, indiferent că este una închiriată sau una pe care o deţii în proprietate“. 

Codreanu a explicat că Oradea, Cluj şi Sibiu sunt câteva dintre oraşele care au dezvoltat şi dezvoltă în continuare piste de biciclete, însă la nivel naţional situaţia nu se poate asemăna cu cea din ţările vestice, spre exemplu. 

Cele trei verticale ale economiei digitale deja prezente în România continuă să se extindă rapid în alte oraşe din ţară, chiar şi în perioada pandemiei. Următorul capitol din această poveste ar putea fi reprezentat de înlocuirea curierilor cu sisteme automatizate de livrare. 

„Aici sunt mai multe chestiuni care pot fi ridicate: există lucrurile legate de reglementarea felului în care aceşti roboţei pot face livrare şi un cadru legislativ care permite desfăşurarea acestei activităţi. Cumva următorul pas ar fi automatizarea cât mai mare a acestui proces, indiferent de modul în care accesezi acel serviciu, fie că îl comanzi de pe telefon sau de pe laptop sau prin intermediul unei platforme web“. 

El a punctat că livrările cu drona reprezintă o discuţie destul de îndepărtată pentru realitatea românească, iar aşa-numiţii roboţi care ar putea înlocui curieri nu sunt din categoria roboţilor umanoizi. 

„Ştiu că sunt şi în ţările din vest aceste tehnologii testate, am văzut şi în Asia mai multe variante de testare, chiar în pieţele mari au aceste servicii într-un stadiu post-testare pentru livrare de mâncare. (...) Nu vorbim de roboţi umanoizi, ci de o structură care poate parcurge o pistă de bicicletă de 400-500 de metri de-a lungul unui bulevard cu clădiri de birouri. Nu vorbim de chestiuni foarte complexe, cel puţin la momentul acesta“.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank