ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Claudiu Butacu, EFdeN şi energiaTA: Când instalăm panouri fotovoltaice şi calculăm costul pentru o soluţie de stocare trebuie să ţinem cont că nu avem compensare cantitativă 1 la 1

01.06.2023, 00:05 Autor: Alex Ciutacu

România se apropie de 50.000 de prosumatori, dintre care aproape 44.000 sunt persoane fizice, în comparaţie cu un total de puţin peste 200 de prosumatori în 2019 l Au apărut incendii sau prăbuşiri de acoperiş la anumite proiecte, iar autorităţile ar trebui să facă mai multe controale.

Românii care îşi fac calculele pentru a deveni prosumatori trebuie să ţină cont că raportul dintre preţul final primit pe energia vândută în reţea şi preţul final plătit pe energia cumpărată din reţea nu este de 1 la 1, ci mai degrabă de 1 la 3, ceea ce pune într-o altă lumină ideea de a instala şi o capacitate de stocare, a explicat Claudiu Butacu, cofon­dator al EFdeN şi energiaTA, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în par­teneriat cu CEC Bank.

„Comparăm cu acea compensare can­titativă, care ne duce cu gândul că e 1 la 1. Când o să realizăm că preţul pe care noi îl obţinem pe energia pe care o injectăm în reţea este la 0,3-0,4 faţă de energia pe care o consumăm, creşte return on investment când calculăm soluţia“.

Din ce în ce mai mulţi români vor să devină prosumatori, atât la nivelul per­soanelor fizice, cât şi la nivelul persoanelor juridice. Dacă în 2019 erau 271 de prosumatori, astăzi sunt în România aproape 50.000 de prosumatori cu o putere instalată de 500 MW. Dintre aceştia, aproape 44.000 sunt persoane fizice.

Mecanismul funcţionării prosumatorului în piaţă ar trebui să fie unul simplu: consumi din energia pe care o produci, iar ce nu con­sumi injectezi în sistem pentru a putea lua înapoi atunci când nu produci suficient pentru a-ţi acoperi consumul. Însă această aşa-numită compensare cantitativă funcţio­nează diferit în practică.

Prosumatorul primeşte compensare doar pentru preţul energiei active şi plăteşte integral tarifele de transport, distribuţie, certificate verzi, acciză şi TVA pentru tot ce consumă.

În acest context, o investiţie de „câteva mii de lei“ într-o soluţie de stocare ar putea avea mai mult sens.

„Astfel că nişte acumulatori pot fi de la câteva mii de lei, dacă sunt soluţii mai învechite, baterii cu gel, clasice, pe care le-am folosit acum 15 ani, sau pot fi automatizate, performante, ori recuperate, baterii de a doua generaţie de la maşini electrice, de la Tesla sau Nissan Leaf. Sunt stadioane în Olanda care se alimentează doar cu baterii second life“.

La nivelu pieţei vehiculelor electrice, producătorii oferă de obicei o garanţie de 8 ani pentru baterie, iar durata de viaţă a acesteia poate fi de 10-20 de ani. Claudiu Butacu a explicat că este un mit că aceste baterii sunt neutilizabile după 7-8 ani şi crede că acestea îşi pot găsi a doua viaţă într-o unitate rezidenţială.

„O maşină electrică foloseşte o putere instantanee din acel acumulator şi are nevoie să o descarce rapid şi nimeni nu vrea să aştete mult când o încărcăm, vrea să încarce rapid. Rezidenţialul poate folosi într-un schimb de viteze mult mai mic, să încarce mai lent, ceea ce îi face bine acumulatorului, şi să decarce mai lent. Consumatorii dintr-o casă sunt puţin mai mici decât puterea instantanee de la o maşină. (...) Îţi poţi acoperi iluminatul, un sistem de climatizare, nu vorbesc de cuptor sau staţie de încărcat, acolo încep să apară nişte consumuri foarte mari“.

Întrebat dacă există o piaţă în România pentru astfel de acumulatori care să fie utilizaţi la nivel rezidenţial ca piaţă secundară, invitatul a spus că „suntem foarte descurcăreţi“. Dar a subliniat rapid că această trăsătură a românilor poate fi şi problematică.

„Începem să facem rabat la calitate, să importăm şi să aducem invertoare sau panouri mai slab calitative, încep instalatorii să facă nişte compromisuri de tipul hai să nu folosim tot kitul sistemului fotovoltaic pentru că o clemă de prindere costă mai mult, un cablu solar costă mai mult şi începem să le înlocuim cu chestii pe care noi considerăm că putem să le facem, care nu sunt deloc indicate“.

El cere mai multe controale la echipamente, mai ales în acest moment în care piaţa cunoaşte o creştere accelerată, pentru că deja au început să apară diferite incidente.

„Au apărut acoperişuri care au cedat din cauza greutăţii panourilor fotovoltaice, au apărut incendii de acoperiş din cauza izolaţiei cablurilor, că nu era cablu solar, iar temperaturile sub un panou fotovoltaic se pot ridica la peste 100 de grade Celsius. S-au pus panouri fotovoltaice şi pe acoperi din paie. Trebuie să fim foarte atenţi la sistemul de montaj şi cum este recomandat să facem. Toată lumea are impresia că sunt doar nişte panouri şi putem să le punem pe acoperiş„.

Cei interesaţi să devină prosumatori trebuie să-şi dimensioneze proiectele la consumul pe care îl au, pentru că s-a setat la nivel de standard în piaţă kit-ul de 3 KW, care pentru anumiţi consumatori este mult peste nevoile lor de consum. Totodată, producţia de energie pe cont propriu ar trebui dublată de eficienţă energetică.

„Luăm acest kit ca o pastilă care ne reduce factura. Noi ar trebui să ne gândim puţin la consumul nostru lunar, să facem un estimat, un bilanţ, cât ar trebui să producem într-un an ca să ne acoperim costurile. (...) Avem 44.000 de persoane fizice cu o putere instalată de vreo 260 MW“.

Soluţiile de stocare devin o idee din ce în ce mai populară în 2023 şi din cauza dezechilibrelor care au început să apară la nivelul reţelelor, pentru că investiţiile în reţelele de transport şi distribuţie nu ţin pasul cu adopţia accelerată a fotovoltaicelor.

„Cea mai mare provocare pe care o avem şi am întâlnit-o chiar la începutul anului, am avut cea mai mare explozie de consumatori într-o singură lună, de la 40.000 la 44-45.000, cu o putere instalată de la 415 MW la 480 MW. Operatorii de distribuţie au început să aib primele provocări, anume reţeaua de electricitate începe să fie dezechilibrată de puterile care apar pe astfel de prosumatori. Şi s-ar putea ca beneficiarii care erau fericiţi la sfârşit de an că au panourile fotovoltlaice montate să primească notificare pe telefon că invertorul s-a deconectat de la reţea“.

Într-o astel de situaţie, prosumatorul nu poate decât să trimită o cerere către ANRE şi una către operatorul de distribuţie în care să sesizeze problemele din reţea, iar apoi să aştepte.

„Ministerul Energiei a declarat recent că sunt fonduri fără precedent în PNRR de îmbunătăţire a infrastructurii, ceea ce e un lucru foarte bun, şi toată lumea vuieşte, vorbeşte încontinuu de stocare. Să avem invertoare hibrid, să fim pregătiţi să stocăm fie noi, fie operatorul de distribuţie să încerce nişte variante de stocare de energie pentru că aceste lucruri ar putea să echilibreze reţeaua“.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank