♦ Cooperativa procesează astăzi 10% din producţia de lapte bio în produse finite ♦ Exemple de bune practici pentru cooperative: construiţi încredere, contractaţi un management profesonist format din specialişti şi gândiţi un sistem de încurajare a performanţei.
Cooperativa Agricolă Bio Carpathia va lansa anul viitor pe piaţă lapte UHT, în contextul în care în septembrie 2025 va operaţionaliza o fabrică dedicată pentru astfel de produse, a explicat Aurel Blaj, preşedintele Bio Carpathia, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.
„Am reuşit să prindem ultima finanţare de la AFIR pentru înfiinţarea fabricilor de lapte, avem o investiţie de 2 milioane de euro, cu tot cu TVA, care este în curs de avizare să începem şantierul. Va fi o unitate care ambalează lapte UHT. Ţintim ţările arabe, unde avem deja contacte cu buyeri ce aşteaptă produsele“.
Fabrica va fi operaţională în septembrie 2025, dar cooperativa Bio Carpathia va lansa laptele UHT pe piaţă încă din perioada februarie-martie, pentru a testa reteţele, ambalajele şi alte elemente.
„Formele asociative sunt viitorul agriculturii. Uitaţi-vă cum s-au dezvoltat cooperativele din Vest, că astăzi au bănci, au fabrici, au ajuns la un nivel foarte ridicat când au făcut lucrurile împreună. Facem lucrurile împreună, punem umărul unii lângă ceilalţi, angajăm profesionişti şi ne dezvoltăm afacerile. De fapt, fermele ţin familiile din mediul rural şi cooperativele sunt suportul fermierului din punct de vedere social şi economic. Dacă nu sunt, atunci ar trebui să fie“.
Cooperativa Bio Carpathia a fost înfiinţată în 2014 de către un grup de cinci fermieri certificaţi bio, care puneau la un loc 3.000 de litri de lapte pe zi pentru a-l vinde către un mare procesator din zona Braşov. Astăzi, Bio Carpathia reuneşte 41 de fermieri şi în 2024 va depăşi o producţie totală de 1,2 milioane de tone de lapte bio.
„Puterea de negociere este principalul avantaj al fermierilor. Gândiţi-vă cum negociază un fermier care are 10.000 de litri de lapte pe lună cu un procesator care are nevoie de 2 milioane de litri. (...) Îmi pare rău că pe piaţa laptelui din România încă mai există jocul de-a şoarecele şi pisica între fermieri şi procesatori, nu au reuşit să se pună la o masă şi să facă lucrurile împreună.“
„Poate ăsta e şi motivul pentru care noi vrem să devenim procesatori“.
Fermierii din cooperativă au decis în urmă cu câţiva ani să lanseze şi zona de produse prelucrate, printr-o gamă de produse maturate, cum ar fi telemeaua maturată. Produsele cooperativei Bio Carpathia sunt listate în prezent într-o singură reţea de retail modern, întrucât restul au oferit preţ sub costul de producţie, după cum povesteşte Blaj.
„Produsele sub formă ambalată sunt în reţeaua hipermarketurilor Carrefour. Am încercat să ne extindem şi pe alte reţele, dar în momentul în care ni se cere să dăm produsul sub costul de producţie, e prea mult pentru noi. Le-am explicat buyerilor că noi cu atât producem“.
Bio Carpathia prelucrează astăzi 10% din producţia proprie de lapte, dar vrea să majoreze aceste procent în viitor. Cooperativa îşi propune să transmită un mesaj şi către alţi fermieri legat de beneficiile formelor asociative.
„În primul rând, avantajul este puterea de negociere. Sunt şi facilităţi fiscale, membrii cooperativei sunt scutiţi de impozitul pe proprietăţile care vizează activitatea agricolă, cooperativa este scutită de impozit timp de cinci ani, dar pe lângă facilităţile fiscale şi pe lângă punctajele şi cofinanţările la proiectele europene, marele avantaj este că fermierii sunt mai puternici atunci când sunt împreună“.
În ceea ce priveşte exemplele de bune practici pe care alţi fermieri le pot extrage din evoluţia Bio Carpathia, Aurel Blaj discută despre nevoia de profesionalizare a managementului cooperativei, ca element care întăreşte încrederea. Mai exact, fermierii ar trebui să angajeze specialişti externi pentru management, în loc să numească unul dintre membri la conducere.
„Piatra de hotar este încrederea, să construieşti încrederea într-un grup de oameni şi profesionalizarea managementului. Cu siguranţă că dacă conducerea cooperativei ar fi fost un fermier sau un producător de lapte, lucrurile ar fi decurs altfel. Noi am preferat să contractăm specialişti şi asta ne-a ajutat foarte mult să ne dezvoltăm, să facem paşi înainte şi să nu ne epuizăm în războaie interne pe diferite suspiciuni“.
Totuşi, cooperativa nu a fost scutită de „războaie interne“, iar de-a lungul timpului au mai plecat oameni din asociere, însă o parte dintre ei s-au întors.
„Am avut o perioadă în care patru fermieri s-au retras din cooperativă, ne-au creat probleme pe contractele de furnizare a laptelui, însă jumătate dintre ei au revenit doi ani mai târziu, bineînţeles că în alte condiţii“.
Un alt element important a fost stabilirea unui sistem de preţ pentru marfa fermierilor adaptat la nivelul de investiţii şi implicare pe care îl are fiecare fermier.
„Nu este normal ca într-o cooperativă să plătim acelaşi preţ pe litru de lapte pentru toată lumea. Într-o cooperativă ai ferme mai mici, mai mari, mai tehnologizate sau mai puţin tehnologizate. Toţi sunt valoroşi, toţi sunt importanţi, pentru că în spatele lor sunt oameni care muncesc, însă este normal ca la un moment dat să faci o departajare pe calitate“.
Astfel, Bio Carpathia le plăteşte un preţ fermierilor mai puţin tehnologizaţi, care au făcut mai puţin investiţii, respectiv un preţ mai mare fermierilor care au făcut investiţii în tehnologii noi. Acest model este gândit să motiveze fermierii să facă investiţii şi să se dezvolte, pentru a accesa un preţ cât mai bun.
„Majoritatea au fost de acord, au urmat discuţii ulterior acelei decizii, dar răspunsul este simplu: mergi la el în fermă, vezi cum a făcut şi când ajungi la nivelul lui vei avea preţul lui. Varianta aia de plată comunistă la fel pentru toţi crea următoarea dilemă: cei care făceau performanţă şi investeau în tehnologie aveau dezamăgirea că şi cel care nu investeşte primeşte acelaşi preţ. Şi nu era stimulat să facă performanţă în continuare, iar cel care nu făcea investiţii nu avea niciun motiv să înceapă să facă“.
Reprezentanţii Bio Carpathia au declarat recent că au ajuns la investiţii totale de peste 23 mil. euro în fermele membrilor cooperatori. Cifra de afaceri Bio Carpathia s-a ridicat la 18,1 mil. lei în 2023, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, conform platformei Termene.ro.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE