Valoarea pieţei construcţiilor este estimată în prezent la 11 miliarde de euro, iar potenţialul acesteia poate fi cuantificat prin faptul că valoarea totală a proiectelor în execuţie şi planificate până în anul 2036 este de 20 de miliarde de euro, spun jucătorii din piaţă. Aceasta va fi puternic susţinută de lucrările de mari proiecte de infrastructură, pentru care deja constructorii investesc în propriile fabrici de prefabricate.
„Începând cu anul 2020 am dezvoltat foarte multe proiecte şi am demarat foarte multe licitaţii. Din acest motiv, astăzi avem în construcţie 800 km de autostradă şi în licitaţie încă 500 km. În 2025 vom atinge recordul de a avea în şantier peste 1.000 km de autostradă. Astfel, dacă anul acesta vom livra circa 150 km de drum rapid, după 2025 vom putea da în trafic anual cel puţin 200 km de drum nou“, a spus Irinel Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, la emisiunea ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank.
Industria construcţiilor a ajuns să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi centralizate de ZF.
Indiferent că e vorba despre şantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forţă de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât şi cele străine au ales să recruteze oameni din Asia, dar şi din Ucraina, Serbia sau Maroc pentru a putea să-şi onoreze activităţile.
Salariul mediu din industria construcţiilor s-a apropiat considerabil, în aprilie 2024, de pragul de 5.000 de lei net lunar, înregistrând astfel un maxim istoric, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de aprilie 2023, creşterea este de 12%, în vreme ce, faţă de martie 2024, este de 3%.
„Acum constructorii care au contracte de execuţie vor să păstreze un ritm, motiv pentru care au angajat muncitori, au luat utilaje în leasing şi au acum nevoie de lucrări.“
„Mai mult, avem mulţi români care se întorc în ţară pentru a lucra pe şantierele de aici. În fiecare şantier pe care am fost am văzut tineri care au revenit în România deoarece aici este foarte mult de construit“, a explicat secretarul de stat.
Irinel Ionel Scrioşteanu a explicat însă că infrastructura pe plan local ar avea nevoie de o companie care să asigure mentenanţa drumurilor, mai ales în condiţiile în care România ar avea aproape 3.000 de autostradă în 2030. De partea cealaltă, Ministerul Transporturilor a reluat în acest an planul pentru realizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) care are drept scop optimizarea proceselor investiţionale în infrastructura rutieră, astfel încât CNAIR să se concentreze pe întreţinerea drumurilor naţionale şi autostrăzilor, iar CNIR pe proiecte noi care să nu mai fie întârziate ani la rândul.
„Decizia de a înfiinţa CNIR a fost una bună, dar dacă tot sunt două companii, ar trebuia una pentru întreţinere. Compania de drumuri – CNAIR – a început să funcţioneze deja la un nivel bun în ultimii ani şi este dificil să faci transferul unor proiecte în derulare. Din punctul meu de vedere era mai eficient să înfiinţăm o companie nouă pentru întreţinerea, să predăm mentenanţa deoarece erau mai uşor de preluat decât proiectele în derulare care sunt de zeci de miliarde de euro“, a subliniat secretarul de stat.
Ce noutăţi anunţă Ministerul Transporturilor privind infrastructura rutieră
► Anul 2024 va aduce 150 km de drum rapid - autostradă şi drum expres.
► Peste 800 km de autostradă sunt în construcţie şi încă 500 km în licitaţie. În 2025 vom avea peste 1.000 km de autostradă şi drum expres în construcţie.
► Miza Ministerului Transporturilor este de a livra cel puţin 200 km de autostradă anual în următorii ani.
► CNIR – compania de investiţii – nu este o idee rea, dar era nevoie acum de o companie naţională care să asigure şi să preia mentenanţa, nu proiecte noi, mai ales când deja procedurile sunt implementate bine în CNAIR.
► Dx12 ar putea fi gata integral între Craiova şi Piteşti în 2024, inclusiv legătura cu A1 la Piteşti
► 2.800 km de autostradă şi drum expres vom avea în 2030 dacă ritmul este menţinut.
► A7 Buzău-Focşani – 82 km, proiect construit de UMB Spedition. Din inaugurarea din 2024 va lipsi podul peste râul Buzău ce va fi gata în primăvara anului 2025.
► A fost emis ultimul aviz pentru A8 Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni şi va fi scos la licitaţie în lunile - noiembrie - decembrie din 2024.
► A fost semnat contractul pentru podul de la Ungheni peste Prut, construit în regim de autostradă. Urmează 6 luni pentru proiectare, pentru ca în aprilie-mai 2025 să înceapă lucrările, care ar trebui să fie gata în 2026. Autostrada A8 ar trebui să ajungă la pod în 2030, iar până atunci vor fi construite drumuri de legătură.
► Au început procedurile de licitaţiă pentru A7 de la Paşcani spre Suceava şi Siret.
► În primăvara anului 2026 se va putea circula de la Bucureşti la Paşcani integral pe autostradă.
► Lotul 3 A0 Sud între DN6 Bucureşti Alexandria şi A1 Bucureşti-Piteşti ar putea fi gata în T1 2025 din cauza identificării unei ţevi de gaze pe traseul autostrăzii construite de grecii de la Aktor.
► Pe A0 Lot 3 Nord vor mai fi gata până la final de an conexiunile cu DN2.
► În noiembrie încep lucrările pe A0 în zona lacului Cernica – se va lucra doar iarna peste zona protejată pentru ca lcurările să fie gata în toamna lui 2025.
► Singurul lot din A0 rămas pentru 2026 va fi lotul 1 A0 Nord, unde în noiembrie vor demara lucrările.
► Primele drumuri radiale de intrare în Bucureşti într-un stadiu mai avansat sunt cele de pe Bdul Timişoara, cel spre Mogoşoaia şi Corbeanca, DR Berceni-Vidra şi DR10 Măgurele, care va avea nod comun cu autostrada A6 Bucureşti-Alexandria.
► A6 Bucureşti-Alexandria are încă studiul de fezabilitate în derulare. Licitaţia pentru proiectare şi execuţie ar trebui să înceapă undeva în aprilie 2025 pentru ca undeva în 2026 să înceapă lucrarile.
► Bucureştiul ar putea avea un al treilea inel de centură - A5 între A1 şi Giurgiu, care să reprezinte atât un nou drum spre Giurgiu, spre noul pod peste Dunăre, pe care să fie redirecţionat traficul dinspre Piteşti, direct spre vamă şi nu pe A0.
► Inelul trei de centură ar putea de asemenea închide legătura dintre A3 la A2 în zona Olteniţa.
► Se va contrui un pod nou la Giurgiu deoarece traseul de la Siret la vama Giurgiu trebuie să includă un drum de mare viteză şi capacitate.
► A1 Sibiu – Piteşti Lot 5: Piteşti-Curtea de Argeş de 30 km ar putea fi gata la final de an.
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE