ZF Investiţi în România! Medicul Ovidiu Palea, Provita: Al doilea spital va fi operaţional în prima jumătate din 2022, iar în doi ani vrem să ajungem la 50-60% din capacitate şi să ne triplăm echipele medicale. Investiţia se ridică la 12 mil. euro

♦ Provita are 180 de angajaţi şi 200 de colaboratori, iar noul spital va avea în viitor 300 de angajaţi. ♦ Afacerile grupului Provita au ajuns la 51 mil. lei în 2020, în creştere cu peste 40%, iar pentru 2021 antreprenorul ţinteşte 65-70 mil. lei.

Al doilea spital privat Provita ar trebui să fie operaţional până la jumătatea anului 2022, întrucât grupul investeşte astăzi circa 12 mil. euro în Capitală pentru o unitate multidisciplinară cu 65 de paturi de specializare continuă, 7 săli de operaţii şi o sală de angiografie şi radiologie intervenţională, a explicat medicul Ovidiu Palea, fondator al Provita, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Ne aşteptăm ca la anul pe vremea asta să fim funcţionali cu spitalul nou. (…) În doi ani vrem să ne apropiem de 50-60% din capacitate, iar capacitatea maximă cred că va fi atinsă mai târziu. Trebuie să fim realişti, cu primul spital am ajuns la capacitate maximă după patru ani”. 

Grupul Provita cuprinde în prezent două clinici medicale, două clinici de imagistică, un laborator de analize, un spital şi un centru de welness şi recuperare – toate situate în Bucureşti – pentru care are circa 180 de angajaţi cu normă întreagă, respectiv peste 200 de colaboratori. 

„Dezvoltăm linii noi de business, precum radiologia intervenţională, iar echipa medicală va creşte foarte mult. La anul pe vremea asta ne aşteptăm la o creştere de personal de 5%, dar la capacitate maximă spitalul nou va avea 300 de angajaţi numai el. Din punctul de vedere al echipelor medicale, cred că se vor tripla în următorii 2 ani pentru că este cu totul alt circuit şi altă posibilitate de dezvoltare în noua locaţie”. 

Anul 2020 a fost unul atipic şi pentru un jucător din medicina privată, în contextul în care activitatea s-a reluat mai greu după perioada de lockdown din primăvară, pentru ca mai apoi să accelereze. 

„Intrarea în pandemie a fost ca atunci când te loveşti de un zid mergând cu viteză maximă. (…) Startul motoarelor a fost mai dificil în luna mai a anului trecut, dar apoi totul a pornit foarte repede şi a accelerat, iar cele două luni de lockdown au fost recuperate rapid şi am încheiat anul cu o creştere total neanticipată şi neprevizionată cu un an înainte”. 

Astfel, grupul Provita a înregistrat afaceri de circa 51 mil. lei în 2020, în creştere cu peste 40% faţă de anul anterior. Pentru 2021, antreprenorul estimează afaceri de 65-70 mil. lei. 

„Din punct de vedere financiar a fost un an absolut spectaculos, cu foarte mari provocări, pentru că şi o creştere rapidă este greu de administrat din perspectiva personalului şi a costurilor. Nevoia a crescut brusc, iar în august anul trecut am angajat peste 30 de persoane într-o singură lună, deci nevoia de personal a fost foarte mare”. 

O altă provocare cu care s-a confruntat Provita anul trecut a venit dinspre proiectul centrului de wellness şi recuperare deschis în Bucureşti chiar în timpul pandemiei. 

„Exact acum un an ne gândeam dacă îl terminăm şi ce să facem. Lumea era închisă în casă, speriată şi a trebuit să luăm decizii instinctuale. Am hotărât să terminăm şi să deschidem proiectul. (…) Începutul a fost dezastruos, a venit puternic valul doi, lumea s-a închis în casă şi am avut o perioadă dificilă în toamnă-iarnă. Acum avem un efect de bumerang, lumea este sătulă de stat în casă, anchilozată fizic şi psihic, iar centrul de recuperare merge spectaculos”. 

 

Medicina privată românească este cruntă

Medicul Ovidiu Palea a explicat că medicina privată românească este foarte dură, întrucât se bazează pe bunzunarul pacientului, spre deosebire de ţările avansate unde aceasta este acoperită de asigurările medicale. 

„Actul medical este decontat de asigurator, pacientul plăteşte asigurarea, spitalul este plătit de către asigurator. Acolo lucrurile sunt simple. Medicina privată românească este cruntă pentru că se bazează pe cât poate plăti pacientul şi este foarte greu să apelezi la buzunar pentru că toţi avem bani de vacanţe, maşini şi altele, dar când vorbim de sănătate devine o problemă pentru că plătim taxe la stat şi vrem să fim asiguraţi”. 

El susţine că din perspectiva businessului problema vine în momentul în care stabileşti preţurile, în contextul în care trebuie să oferi servicii la aceeaşi calitate cu vestul Europei, dar la un preţ potrivit. 

„Problema este că privatul trebuie să dea servicii medicale ca în Austria, dar plătite din buzunarul pacientului. Este dificil să faci un preţ corect în condiţiile în care tehnologia se schimbă, te forţează să tot investeşti, şi dacă nu ai eficienţă în circuite, în ceea ce se întâmplă cu investiţia iniţială şi cu pacientul, este foarte greu să susţii o balanţă şi un cash flow corect”. 

Cu toate acestea, dezvoltarea medicinei private în România poate reduce aşa-numitul turism medical, oferind în unele cazuri un act medical realizat cu tehnologii comparabile cu cele din ţările spre care zboară românii pentru intervenţii. 

„Visul nostru este ca turismul medical să devină istorie pentru că ce se întâmplă acum nu este un mecanism corect. Turismul medical este inevitabil, dar trebuie să devină o excepţie. De ce? E foarte greu să ai continuitatea actului mdical dacă mai departe ai nevoie de chimioterapie, de radioterapie. Degeaba te operezi acolo dacă ai o complicaţie care se întâmplă în ţară”. 

Invitatul a spus că 300-400 de persoane intră zilnic în facilităţile Provita din Capitală, iar spitalul a ajuns la circa 200 de operaţii pe lună. 

„Pot spune că cea mai mare parte a pacienţilor noştri sunt din ţară, nu din Bucureşti. Nu cred că operăm nici jumătate din Bucureşti. Cred că lumea s-a orientat mai mult în pandemie către intern pentru că au văzut că se poate şi la noi şi că se oferă servicii integrate, pentru că actul medical trebuie integrat. Continuitatea actului medical e o mare problemă în turismul medical”. 

În ceea ce priveşte deschiderea unui centru sau spital Provita în alt oraş din ţară, antreprenorul a arătat spre deficitul de personal specializat în sectorul medical, de la medici, până la asistenţi medicali. 

„Provocarea mare pe care o ai ca antreprenor în acest sector vine din două direcţii: una este finanţarea, să zic că aici s-au mai schimbat vremurile şi sunt alte pârghii acum, dar problema majoră este factorul uman. (…) Suntem în criză fantastică de orice fel de personal calificat, de la A la Z, şi-atunci devine o provocare să păstrezi calitatea serviciilor. Este nevoie ca de aer de clinici noi în ţară”. 

Soluţia pentru deficitul de personal ar putea veni pe termen scurt dinspre specialiştii români plecaţi în afară, iar medicina privată şi salariile din acest segment ar putea fi punctul de atracţie. 

„Cred că privatul este soluţia reală pentru cei care vin de afară. De ce? Pentru că atunci când vii cu alte mentalităţi şi idei este greu să te întorci de afară şi să lucrezi la stat. Privatul este foarte dezvoltat în România raportat la toată Europa de Est şi oferă soluţii pentru toţi specialiştii, fie că eşti radioterapeut, chirurg cardiac sau neurochirurg, pentru că privatul are tehnologia de care ai nevoie să practici la acelaşi standard ca în străinătate”. 

El a subliniat că un medic român care se întoarce în ţară şi activează în privat poate obţine venituri similare „fără compromisuri”. 

„Ai venituri absolut similare. Oamenii pot face venituri decente, cu mult peste ceea ce faci la stat în momentul de faţă, totul în alb, fără niciun fel de compromisuri. Şi cred că asta trebuie să prezentăm nu doar medicilor, ci şi asistenţilor medicali. Am avut recent un interviu cu un asistent medical care lucra în Italia şi nu câştiga deloc mai mult decât se câştigă în România dacă ştii ce faci şi ai valoare”. 

 

Diagnostic: antreprenor

Ovidiu Palea a lucrat timp de aproape un deceniu în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, iar în 2007 era într-un business cu alt asociat, însă acesta s-a divizat ulterior. 

„Businessul s-a divizat şi aşa a apărut Provita în 2011. Ne-am întors din SUA în 2007-2008 şi am dezvoltat în zece ani întreaga idee de Provita şi modul de a aborda pacienţii şi colegii medici”. 

De formare medic anestezist, Ovidiu Palea a prins un moment în care piaţa de tehnologie medicală din SUA a explodat, iar antreprenorul a întrezărit viitorul medicinei. 

„Începutul a fost într-o direcţie diferită, după care în 2012 am preluat o clinică ambulatorie multidisciplinatorie. Eu m-am dezvoltat foarte mult în terapia durerii, care este specialitate relativ nouă intervenţională. Spitalul a devenit o realitate în 2016, iar în 2017 l-am deschis operaţional”. 

Una dintre marile provocări ale primului spital a fost partea de finanţare, chiar şi în contextul în care antreprenorul obţinuse un grant din fonduri europene. 

„Noi eram priviţi ca un startup, iar în clipa în care am aplicat pentru proiect european aveam doar 4 ani vechime. Ne-a fost greu, aproape imposibil să ne finanţăm. (…) În condiţiile în care aveam deja 60% cofinanţare ne aşteptam să ne fie mai uşor să găsim soluţii, iar în ceasul al 14-lea am semnat o finanţare bancară pentru a putea face spitalul actual. L-am făcut la cheie în opt luni de zile, de la cazma la utilare şi mobilare”. 

Provita a mers în special pe zona de nişă, de medicină ţintită unor patologii, pentru a se diferenţia în piaţă.