♦ Proiectele finanţate prin fondurile CDI implică de cele mai multe ori parteneriate între mediul de business şi institute de cercetare sau universităţi.
Companiile româneşti au la dispoziţie în prezent fonduri europene pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, urmând ca din 2028 să poată duce proiectele de cercetare-dezvoltare la următorul nivel, atrăgând bani direct de la Comisia Europeană, a explicat Nina Irimia, managing consultant la Upscale Smart Consulting, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.
„Fiecare program regional are o componentă dedicată proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI). Sunt proiecte complexe, alocările financiare nu sunt foarte, foarte mari, dar ne pregătesc cumva pentru ce înseamnă finanţarea de după 2028. Până atunci vom fi cu aceste proiecte implementate şi din 2028 ar trebui să putem accesa fonduri CDI direct de la Comisia Europeană.“
Alocările pentru fonduri CDI nu sunt mari şi apelurile sunt lansate de fiecare agenţie regională în parte. Spre exemplu, alocarea CDI pentru programul Nord-Est se ridică la 78,5 mil. euro, iar beneficiarii pot accesa între 250.000 şi 2,5 mil. euro.
„Sunt nişte proiecte foarte interesante pe care eu le ţintesc direct. Sunt proiecte complexe, nu au doar componenta de achiziţie de echipamente, există şi o componentă salarială, firmele îşi pot angaja cercetători, personal specializat, îşi pot cumpăra servicii de inovare sau de consultanţă în domeniul inovării.“
Proiectul poate rezulta într-un brevet sau mai multe, însă aceasta nu este o obligaţie pentru cei care accesează fondurile CDI. Există apetit pentru astfel de proiecte, dar startul este greoi.
„Proiectele se iniţiază greoi pentru că nu sunt chiar cele mai uşoare proiecte, sunt de departe cele mai provocatoare. Ele se iniţiază greoi pentru că de cele mai multe ori necesită un parteneriat extern cu care să se dezvolte soluţia inovatoare sau proiectul inovator care va rezulta din proiectul respectiv. Startul este greoi, cred că interesul va creşte pe măsură ce vom avea nişte ghiduri ale solicitantului disponibile şi vom putea vedea exact care sunt condiţiile de accesare”.
Nina Irimia este consultant în fonduri europene şi înainte de a conduce propria firmă de consultanţă a lucrat în Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. Întrebată de ce bunăstarea reieşită din impactul pozitiv al fondurilor europene nu este percepută în sens larg la nivel naţional în contextul valului de euroscepticism, Irimia a subliniat că există rezultate, dar nu sunt promovate suficient.
„Cred că este mai degrabă o chestiune de percepţie asupra impactului pe care îl au fondurile europene în economie, pentru că rezultatele sunt clare, concrete şi palpabile. Avem firme care şi-au cumpărat echipamente super performante, care au reuşit să angajeze personal suplimentare, care şi-au crescut profitabilitatea, cifra de afaceri şi s-au poziţionat mult mai bine pe piaţă după ce au făcut aceste investiţii din fondurile europene”.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE