ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank. Andreea Păun, Griffes: Oraşele secundare şi terţiare atrag investiţii în birouri şi companii care închiriază spaţii. În plus, în 2025 doar 25.000 mp de birouri vor fi livraţi în Capitală, faţă de 300.000 mp cât este media până acum.

♦ Pe fondul muncii de acasă, companiile caută să diversifice forţa de muncă, apelând inclusiv la alte oraşe în afară de Bucureşti

Frâna pusă de autorităţi noilor dezvol­tări din Capitală, dar şi goana după forţă de muncă determină tot mai multe companii să mizeze pe mai multe sedii, fie ele în Bucureşti sau şi în alte oraşe.

„Acum avem discuţii pentru structuri tip satelit, se organizează companiile în mai multe birouri, nu doar într-un singur sediu – de ce să ai un singur birou mare când poţi avea mai multe, cu un birou în Băneasa, unul în centru, unul de reprezentare sau de atra­gere în Suceava sau Craiova şi să ai acces la un bazin de talent mult mai vast. Este o ten­dinţă nouă care nu era pe masă până acum şi astfel sunt antrenate inclusiv pieţe regionale. Avem un client care realizează în Bucureşti servicii pentru diverse programe logistice şi acum strategia era să nu mai contracteze în Capitală 7-8 mii mp pentru 800 de angajaţi, ci rămân aici doar cu un centru de 200-300 de persoane şi merg spre Craiova şi Sibiu. Craiova are un pool de studenţi tehnici şi Sibiu pentru skilluri de germană. Sunt mai multe companii care dintr-un singur centru închiriază mai multe şi se pare că o fac cu succes“, a spus Andreea Păun, managing part­­ner al companiei de consultanţă imo­bili­ară Griffes, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

Ea explică faptul că pe fondul acestei strategii şi dezvoltatorii ajung să dezvolte pro­iecte mari, cu mai multe componente imobiliare în mai multe oraşe. Mai mult, de obicei în oraşele secundare şi terţiare ran­damentul investiţional este mai ridicat, însă şi piaţa este una mai puţin lichidă, astfel încât un exit se poate realiza mai greu.

„Vorbim şi de un avantaj pentru dezvoltatori – se formează o piaţă matură, cu birouri de clasă A în aceste oraşe regionale care atrag clădiri-boutique de 3.000 – 4.000 mp sau de 10.000 – 15.000 mp integrate în ansamburi mai mari, cu faciliăţi multiple. Astfel se revitalizează mai multe oraşe. Este important să se distribuie uniform cererea pentru birouri. Bucureştiul are o serie de particularităţi la care nu ne aşteptam – nu avem ofertă suficientă. Avem o ofertă blocată în acest moment, se pune o frână de neînţeles care blochează noile autorizaţii de construire şi chiar livrare, sunt clădiri ridicate, în curs de execuţie, se apropie de livrare şi neavând un dialog cu autorităţile şi având un proces îngreunat durează un an sau şi mai bine pentru a recepţiona o clădire. Acest blocaj alături de un apetit investiţional în scădere şi investitorii noi au deja o reticenţă în acest moment, mai ales în contextul riscului de ţară şi apar semnale de alarmă cu privire la oferta viitoare de spaţii în Bucureşti“, a spus Andreea Păun.

Consultanţii se aşteaptă ca volumul livrărilor de noi birouri să încetinească puternic în Bucureşti în următorii ani pe fondul lipsei de noi proiecte.

„Dacă în mod normal în anii de dezvoltare normală în Bucureşti se livrau 300.000 mp anual, acum se livrează 135.000 mp de birouri şi în 2023-2025 scade numărul clădirilor astfel încât în 2023 ajungem la 93.000 mp iar în 2025 avem eventual 25.000 mp. Nesemnificativ pentru un stoc de peste 3,5 mil. mp. Aceste livrări sunt condiţionate de autorizarea proiectelor“, a spus consultantul.

De partea cealaltă, dacă înainte de pandemie rar era un proiect de birouri cu chirii de peste 20 de euro/mp/lună.

„Vor creşte chiriile şi este de aşteptat deoarece fiecare proprietar îmbunătăţeşte produsul. Avem deja în Charles de Gaulle, Piaţa Victoriei la peste 20-25 de euro mp/lună. Cererea a rămas constantă. Chiar şi în 2022 cu multe necunoscute, cu o rată scăzută de utilizare propriu-zisă, avem anul acesta o situaţie în care cererea totală va trece de 250.000 mp.În ultimul trimestru din an de obicei vedem o efervescenţă pe piaţa de birouri, de obicei pentru să se închid bugetele pentru companiile care de obicei sunt mari ocupanţi. Acest deadline care este finalul de an impune adoptarea unei decizii şi de obicei se închid mai multe“, a subliniat Andreea Păun.