ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Silviu Zinica, primarul comunei Smârdan: Trebuie să comunicăm structurilor de la Bruxelles situaţia reală în care se află ruralul românesc. Circa 60-70% dintre gospodării nu îşi permit racordarea la o reţea de gaz adusă până la colţul gardului

22.11.2021, 11:00 Autor: Alex Ciutacu

♦ Legislaţia nu permite realizarea unui proiect de infrastructură primară care ia în calcul dezvoltarea viitoare a unei localităţi, ci doar a unuia raportat la populaţia şi nevoile actuale.

România trebuie să aibă curaj şi să comunice struc­tu­rilor din conducerea Uniunii Europene situaţia reală a lo­ca­lităţilor şi a locuitorilor din mediul rural, în contextul în care mulţi dintre cetăţeni nu îşi permit nici măcar co­nec­tarea la o magistrală de gaz adusă până la „colţul gar­dului“, a explicat Silviu Zinica, primarul comunei gălă­ţe­ne Smârdan, în emisiunea ZF Investiţi în România!, rea­lizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Racordarea efectivă a gospo­dă­riilor nu poate fi realizată fără un efort central care poate fi dis­cu­tat cu UE, în opinia mea. Avem această jenă de a recunoaşte, cum ne-a fost ruşine şi la Colec­tiv să recunoaştem că avem spi­tale care gâfâie de bacterii şi de in­fec­ţii nosocomiale. Cred că ar fi un moment bun să renunţăm l această falsitate şi să comunicăm structurilor de la Bruxelles situaţia reală în care se află România pentru că se prea poate ca oficialii de la Bruxelles să creadă că ruralul românesc este comparabil cu ruralul din Franţa“. 

Edilul a discutat despre acest subiect în contextul în care lucrează la un proiect de circa 35 de milioane de lei plus TVA pentru o magistrală de gaz cu gestiune inteligentă. Cu toate acestea, circa două treimi din locuitori s-ar putea confrunta cu probleme atunci când vine vorba de a plăti ultima sută de metri de conectare din propriul buzunar. 

„Ruralul românesc nu îşi permite astăzi racordarea la magistrala de gaz. Există gospodării la sat în care casa se află la 100 de metri sau mai mult faţă de zona de racordare permisă prin proiectul de finanţare, adică la colţul gardului. Pentru aceşti 100 de metri racordarea costă fiecare gospodărie în parte 7.000-8.000, poate chiar 10.000 de lei la preţurile de astăzi. Este o sumă pe care 60-70% din populaţie nu şi-o va putea permite“. 

Astfel, invitatul a explicat că îşi doreşte ca aceste costuri să fie susţinute din bugetul naţional şi a subliniat că nu crede că „UE ştie că 70% dintre gospodării nu au capacitatea financiară să se racordeze la o magistrală care va fi adusă la colţul gardului“. 

Mai puţin de o treime din gospodăriile rurale au acces la reţeaua de gaze, în timp ce 40% dintre comunele din România nu au acces la reţeaua de apă potabilă şi canalizare, în ciuda faptului că programările financiare multianuale ale Uniunii Europene au venit cu fonduri pentru aceste nevoi. Silviu Zinica este de părere că sunt trei factori majori care au contribuit la faptul că fondurile pentru aceste probleme nu au fost absorbit în totalitate. 

„Vorbim despre faptul că într-adevăr uneori şi aici a fost o lipsă de coerenţă în negociere a autorităţilor româneşti în raport cu organele de la Bruxelles. Într-adevăr, uneori ghidurile de implementare făceau complicat pentru anumite comunităţi să acceseze acest tip de fonduri, fie că vorbim de dimensiunea populaţiei, număr de kilometri, asfaltare sau orice altceva. (...) România trebuie să îşi asume decalajul pe care îl are faţă de ţările europene şi nu trebuie să ne mai fie ruşine că suntem în urmă“. 

O a doua problemă identificată de Zinica ţine de modul în care politicienii gestionează programele de finanţare în România, iar faptul că fondurile europene vin cu reguli stricte ar fi descurajat administraţiile care preferă să lucreze cu programe precum PNDL, respectiv Anghel Saligny. 

„Un al treilea capitol din constatările mele este că într-adevăr unele comunităţi au avut probleme în a-şi asigura la conducere personal suficient de calificat pentru a înţelege ceea ce e necesar să faci pentru a atrage fonduri europene. Cu alte cuvinte au existat manageri de sistem care prin prisma fundalului lor educaţional nu aveau şanse să atragă aceste fonduri“. 

În ceea ce priveşte modul în care se realizează proiecte pentru dezvoltarea infrastructurilor primare, ce stau la baza dezvoltărilor viitoare, primarul acuză lipsa funcţiei de previziune din cadrul de lucru. 

De exemplu, pentru comuna Smârdan eu am acum proiectul la magistrala de gaze şi, deşi eu prognozez că într-un interval de 7-10 ani o creştere de aproape 100% a populaţiei, nu am putut face proiectul decât pentru 5.800 de persoane (n.red: la o populaţie de peste 5.300 de persoane). Legea nu îţi permite să previzionezi că acolo vei avea o magistrală pentru o viitoare zonă de dezvoltare urbană.

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank