Ediţie specială ZF IT Generation. Ţintele Platformei Naţionale pentru Tehnologiile Semiconductorilor. „La noi, odată cu comunismul s-a terminat şi industria de semiconductori. Trebuie să reînvăţăm să facem asta în capitalism“

♦ Ministerele implicate în proiectul de 130 mil. euro de revitalizare a microelectronicii promit că vor rezolva problemele „complexe“ care sunt deja la orizont ♦ IMM implicat în proiect: garanţiile cerute în aceste proiecte sunt o barieră importantă pentru foarte multe IMM-uri româneşti în a accesa această zonă de inovare şi de cercetare şi dezvoltare.

România a pierdut locul de top pe care îl avea industria globală de semiconductori înainte de 1989 şi pentru că în comunism nu au existat pe lângă marile unităţi şi companii mici şi medii care să dezvolte produse şi să lanseze proiecte de cercetare, ceea ce îngreunează efortul actual de a relansa acest segment cu ajutorul unui proiect de 130 mil. euro, finanţat şi cu bani europeni.

„Dacă partea de cercetare, reprezentată şi de Institutul pentru Microtehnologie Bucureşti (IMT), e vizibilă la nivel european, partea de IMM-uri nu mai este atât de vizibilă. În Occident au existat megafabricile, însă, chiar dacă acestea au dispărut, ele au avut în jurul lor companii mici şi mijlocii (IMM-uri) care făceau treabă. România n-a avut tradiţia asta. Occidentul avea tradiţia din capitalism. La noi, odată cu comunismul s-a terminat şi industria de semiconductori. Nu ştiam cum să facem semiconductori de pe poziţia de capitalişti. Cam asta a fost. Trebuie să reînvăţăm să facem asta“, a declarat pentru ZF Adrian Dinescu, directorul IMT, institutul care coordonează proiectul denumit Platforma Naţională pentru Tehnologiile Semiconductorilor (PNTS).

„Fondurile de 130 mil. euro sunt împărţite între partenerii din proiect. IMT-ul are aproximativ o jumătate din aceşti bani, restul sunt la partenerii academici din proiect şi cele 21 de IMM-uri implicate, aproximativ câte un milion de euro fiecare, pentru cerce­tările din acest proiect“, a explicat Dinescu.

Marius Hărătău, general manager al Infosec Center, unul dintre cele 21 de IMM-uri participante în program, spune că dezvoltarea ecosistemului de companii pe lângă institutele de cercetare în asemenea proiecte este îngreunată de obligaţiile financiare impuse, care sunt greu de îndeplinit de antreprenori. „Acest proiect este gândit într-un ecosistem de parteneriat. Avem pe de-o parte institutele de cercetare care fac această muncă de inovare şi companiile private, IMM-urile în special, care au rolul de a lua tehnologiile dezvoltate şi a le duce în piaţă. Toate aceste lucruri se întâmplă pe baza unui parteneriat în care fiecare a dovedit competenţe în anumite zone.  Iar ca mecanism financiar există aceşti paşi pe care îi cunoaştem cu toţii, mecanism de prefinanţare, mecanism de decontare, de raportare. Pentru un IMM lucrurile nu sunt chiar foarte simple pentru că pe lângă cofinanţarea pe care trebuie să o aducem în proiect, care variază în primii ani faţă de ultimul an, de la 20% până la 25%, apar şi mecanisme de garantare a acestor fonduri pe care le primim, ceea ce reprezintă din punctul meu de vedere o barieră importantă pentru foarte multe IMM-uri româneşti în a accesa această zonă de inovare şi de cercetare şi dezvoltare“.

Infosec Center va dezvolta o soluţie de biosecuritate alimentară, folosind senzori care vor fi dezvoltaţi de institutul partener în cadrul PNTS, a explicat Hărătău. „Vom dezvolta o platformă cyber bazată pe senzori care includ tehnologii de semiconductori dezvoltate de institutul partener, senzori care vor  colecta date din ape, în special din zona de acvacultură sau zona fermelor  agricole, date legate de consumul sau prezenţa antibioticelor, prezenţa anumitor hormoni şi prezenţa pesticidelor. Sunt indicatori foarte importanţi atunci când vorbim de biosecuritate sau de securitate alimentară, pentru că toate aceste substanţe se regăsesc în ceea ce mâncăm  şi au un impact major, uneori devastator, asupra copiilor în special, care sunt în perioada de formare şi atunci când nu ai informaţia corectă şi nu le oferi un produs care să le asigure starea de sănătate, ele se vor deconta şi în societate şi în viaţa lor ulterior. Şi practic cu această platformă încercăm să monitorizăm, să raportăm şi să oferim un instrument autorităţilor şi companiilor care vor să dezvolte produse sigure", a adăugat Hărătău.

Ce va face institutul cu care a semnat un parteneriat Infosec Center?  "Ei se vor ocupa de partea de senzoristică bazată pe tehnologii de semiconductori, lucru care de fapt aduce valoare în tot acest proiect - pentru că reuşeşte să capteze informaţia din mediu şi să o aducă în procesele noastre de producţie, de business sau de reglementare.  În termen de trei ani deja acest produs va trebui să fie în piaţă şi va avea cu siguranţă primii clienţi", a completat reprezentantul Infosec Center, în discuţia cu ZF, care a avut loc în marja conferinţei. Infosec şi-a expus planurile în incinta în care a avut loc evenimentul, alături de alte IMM-uri participante. 

„Dacă vom ajunge cel puţin cu un proiect care să fie reprezentativ la scară industrială, putem spune că alocările de fonduri au avut rezultatul scontat”, a spus în cadrul conferinţei Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene. „ Parteneriatul în cadrul proiectului este unul deosebit de complex. Sunt cinci institute de cercetare, o universitate de prestigiu din România,  cu rezultate deosebite pe plan ştiinţific şi tehnic, şi de aceea sunt încrezător că acest parteneriat cu institutele noastre naţionale de cercetare reprezentative, dar şi cu universitatea noastră naţională vor face ca la finalul implementării proiectului să avem cele mai bune rezultate. (...)  Vreau să vedem pe viu, la momentul la care veţi termina de finalizat implementarea proiectului, cum roadele rezultatului cercetării prind contur, să vedem acele linii de fabricaţie în domeniul microtehnologiilor care dau valoare adăugată la nivel naţional şi pun în valoare rezultatele muncii cercetătorilor. Am văzut că numai puţin de 30 de cercetători sunt implicaţi în activităţile specifice proiectului. Asta înseamnă că munca dumnealor va aduce roade binemeritate, împreună cu brevetele de invenţie. Să nu uităm că în partea de rezultate finale sunt aceste brevete de invenţie care sunt rezultatul muncii de inovare de care avem nevoie la nivel naţional”.

„ Cercetarea, inovarea şi transferul de cunoaştere reprezintă elemente esenţiale în dezvoltarea unei naţiuni. Finanţarea, pe lângă fondurile naţionale pe care le alocă statul din bugetul de stat, vine şi din fonduri europene. Şi e important de precizat, pentru că unii încă mai contestă importanţa faptului că suntem membri ai Uniunii Europene, că orice ban cu care noi contribuim către Uniunea Europeană se întoarce de cel puţin trei ori înapoi.

Până acum am reuşit să atragem circa 100 de miliarde de euro în condiţiile în care am cotizat cu doar 30.  Drumul către progres şi către creştere economică sustenabilă este conectat cu valorile Uniunii Europene şi nu cu înţelepciunea rusească”, a declarat Andrei Alexandru, secretar de stat, Ministerul Educaţiei.

„ Statul român se modernizează, sistemul de cercetare se modernizează - este un drum care va merge tot înainte. Şi iarăşi vreau să asigur, pentru că sunt mulţi directori de institute aici.

Şi ştiu că circulă anumite zvonuri privind posibile reduceri bugetare. Bugetul cercetării, aşa cum a fost el votat, e mai mare ca anul trecut. Nu cu mult, cu cel puţin  4%. Mesajul domnului ministru Daniel David a fost clar la întâlnirea pe care am avut-o cu conducerea CNCD. Începem programul nucleu ca anul trecut, în funcţie de nevoile institutelor, ne vom asigura că nu vor exista sincope în funcţionare.

Acesta este mesajul clar pe care vreau să-l transmit pentru a nu mai exista rumoare în sistem şi temeri că proiectele bune şi valoroase nu vor fi finanţate. Însă în paralel, vreau să precizez ceva. Conform hotărârii de guvern 138 pe care am adoptat-o anul trecut, în 2024, anul acesta va avea loc evaluarea tuturor organizaţiilor de cercetare.

Mai exact, începând de anul viitor, se va face finanţarea cercetării exclusiv în baza principiului meritocraţiei.  Organizaţiile de cercetare cele mai bune vor primi finanţare suplimentară. Organizaţiile care nu au performanţe suficiente vor trebui să treacă printr-un plan de transformare. Aşa e corect. Acesta este principiul corect. Să finanţăm mai mult, dar pe cei mai buni - nu să distribuim la toţi, ca să nu se supere nimeni. Vom finanţa exclusiv în baza principiului meritocraţiei. Acesta este mesajul pe care doresc să transmit. Dar încă o dată vreau să precizez că nu vor exista sincope, reduceri sau tăieri”, a adăugat Alexandru.

 ”Tema abordată şi proiectul de astăzi reprezintă cred, un pas important în susţinerea sectorului microelectronicii. La nivelul Comisiei Europene suntem conştienţi de importanţa crucială a acestui sector şi susţinem cu fermitate dezvoltarea industriei. Dovadă a acestui angajament este şi acest proiect care a beneficiat de o cofinanţare nerambursabilă de 61 milioane de euro, precum şi cele 400 de milioane de euro alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Mă bucur să văd că România îşi concentrează atenţia asupra acestui domeniu strategic esenţial pentru dezvoltarea tehnologică şi economică a Europei esenţial în acelaşi timp pentru creşterea competitivităţii noastre europene în contextul geoeconomic actual. Uniunea Europeană a întâmpinat perturbări majore în aprovizionarea cu semiconductori în special în urma crizei pandemice şi a tensiunilor geopolitice. Acestea au subliniat dependenţele externe şi vulnerabilităţile lanţurilor de aprovizionare, în special din Asia, care au afectat industrii cruciale precum sectorul auto.  Semiconductorii reprezintă motorul transformării digitale şi ecologice ce are loc la nivel european, furnizând aplicaţii şi infrastructuri critice pentru smartphone-uri şi automobile, sănătate, energie, comunicaţii, apărare şi automatizare industrială. În esenţă, semiconductorii stau la baza tuturor dispozitivelor digitale şi sunt fundamentali pentru tranziţia digitală la nivel european”, a punctat Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Tudor Prisecaru, secretar de stat, Ministerul Educaţiei a abordat şi tema provocărilor care se află în faţa derulării PNTS. „ Proiectul în sine reprezintă o provocare (...). Sigur noi suntem fericiţi acum că începe proiectul, dar, în acelaşi timp cred că ne gândim cu toţii la ceea ce va însemna el în implementare, aşa cum spunea domnul ministru Boloş.  Sunt foarte multe lucruri - câteva mecanisme economice care nu funcţionează încă pentru ca proiectul să poată să fie implementat cum trebuie. Cred că aici vom avea o mare provocare să încercăm să îmbunătăţim aceste mecanisme. Probabil că mulţi dintre dumneavoastră vă aduceţi aminte de la lecţiile de economie când se spunea că forţele de producţie de multe ori o iau înaintea relaţiilor de producţie. Cam asta este situaţia pe care o găsim noi astăzi.  Şi trebuie să facem faţă situaţiilor acestea. 

De asemenea o altă provocare este  legată de modul în care noi, ca societate,  suntem obişnuiţi să interacţionăm. Şi anume comunicarea.  Cred că va fi un examen... foarte important şi pe care trebuie să-l trecem, ca tot ceea ce se întâmplă să fie absolut transparent şi, în acelaşi timp, comunicarea dintre parteneri să fie foarte bine, să spunem, suplinită cu flux comunicativ.
Altfel, cred că, datorită complexităţii proiectului vor apărea probleme.  Sigur sunt foarte bucuros că proiectul se începe, dar, în acelaşi timp, sunt şi tensionat de modul în care vom reuşi să rezolvăm aceste provocări. Sunt convins că plasarea în această zonă nu a fost întâmplătoare. 

Sper ca întâmplătoare să fie arhitectura care înconjoară locaţia de desfăşurare a proiectului. Ea nu a fost concepută aşa şi nici locaţia nu este propice pentru aşa ceva. Deci zona de dezvoltare trebuie să-şi revină la ceea ce a fost ea odată, aşa cum am văzut într-una din primele imagini puse de domnul director Dinescu (despre fosta platformă IPRS Băneasa – n. red).  Aici iarăşi, cred că vom avea multe lucruri de întâmpinat şi pe care va trebui să le soluţionăm.
Sunt convins că experienţa membrilor din proiect, a institutului, a consorţiului, va face ca până la urmă să încheiem cu bine proiectul şi să aducem acea plusvaloare de care avem nevoie în domeniul acesta al microelectronicii.  Să revenim un pic la ceea ce am fost de mult şi să punem la dispoziţia societăţii cât mai multe realizări obţinute din aceste fonduri, care, într-adevăr, putem spune că sunt generoase”, a încheiat Prisecaru.

 ”Este şi pentru noi o bucurie să fim şi de această dată implicaţi într-unul dintre proiectele extrem de importante pentru cercetarea românească şi pentru societatea românească. Am lansat anul trecut împreună cu partenerii din zona de cercetare, dar şi cu partenerii economici mai multe hub-uri menţionate, amintite aici. Şi suntem extrem de bucuroşi că am ajuns şi la această fază într-un proiect în care Politehnica este implicată de la bun început, de la facerea sa, să spunem aşa, îi mulţumesc încă o dată domnului director Dinescu pentru tot acest parcurs şi sunt încredinţat că acest parcurs va fi finalizat cu succes în perioada următoare”, a declarat şi Mihnea Costoiu, rector al UNST Politehnica Bucureşti.

„ Suntem într-o schimbare de generaţii din toate punctele vedere în zona educaţională, dar şi de cercetare. Este evident nevoie de resursă umană nouă, bine pregătită. Avem nevoie de acest schimb de know-how între ceea ce se întâmplă în instituţia de cercetare, ceea avem în universitate, ceea ce vine din zona privată.

Avem nevoie de mari jucători, dar în acelaşi timp avem nevoie de o platformă care să crească industria românească, pornind de la cei mai mici - de la IMM-uri. Şi ceea ce, repet, se întâmplă în acest moment, această platformă este una dintre platformele care sperăm să reuşească acest lucru. Cred foarte mult în necesitatea să avem  între noi o colaborare mai strânsă şi de a ne uni eforturile pentru marele proiecte. Suntem prea puţini, fără să vreau să jignesc pe nimeni, şi departe de a fi atât de puternici încât să putem duce bătălii globale singuri”, a mai spus Mihnea Costoiu.

 ”Mă bucur să mă aflu astăzi la evenimentul de lansare al celui de-al doilea proiect strategic pe care îl avem în cadrul POCIDIF.  Dacă nu ştie toată lumea vă spun că avem cinci mari proiecte strategice în cadrul programului, care totalizează undeva la aproximativ 600 de milioane de euro, adică cam o treime din valoarea întregului program.

Aceste proiecte nu numai că sunt vitale ca POCIDIF-ul, tot programul să funcţioneze, ci sunt vitale pentru economia României, pentru că de la ele se pot genera o serie întreagă de produse noi, de produse inovative, inclusiv linii pilot pe care se pot produce aceste noi produse”, a declarat  George Turtoi, director general, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. El a adus în discuţie şi una dintre problemele la care făcuse aluzie Tudor Prisecaru, în legătură cu clădirile în care se va derula proiectul.

„ Acum un pic despre proiectul actual. Proiectul e deja contractat, a demarat, avem o mică sincopă pe zona de achiziţie de clădire pentru a putea să-şi desfăşoare activitatea laboratoarele respective.  Proiectul este un proiect mare, are aproximativ 130 de milioane de euro, cu tot cu partea de cheltuieli neeligibile adăugată - adică sunt 125 de milioane de euro valoarea pe care o finanţăm noi, plus seria de cheltuieli neeligibile şi cofinanţările private, în total ajung la aproximativ 130 de milioane de euro.

Avem 21 de IMM-uri partenere în cadrul proiectului, către care se va face un transfer de cunoştinţe, de tehnologie, şi acestea vor putea să să producă ulterior, după finalizarea proiectului, să aducă pe piaţă aceste produse noi cercetate în cadrul proiectului. Vor fi trei linii pilot, pe care aceste societăţi vor putea să le folosească atât din momentul cercetării cât şi ulterior în producţie.

 Şi acum, să vă spun ce am făcut noi pentru aceste proiecte mari, inclusiv pentru acest proiect, cum anume le vom aborda, pentru că, v-am spus, depinde exclusiv implementarea întregului program de aceste cinci mari proiecte strategice. Noi le vom judeca puţin altfel, nu le vom analiza ca pe un proiect unde a venit beneficiarul, se descurcă vine mai departe şi cere plata. Nu, aici suntem pas cu pas aproape de beneficiari. Avem o cu totul altă modalitate de abordare a acestor proiecte împreună cu organismul intermediar al nostru pentru cercetare”, a declarat George Turtoi.
 

Mai multe detalii în emisiunea ZF IT Generation - ataşată acestui articol, care prezintă interviuri cu Adrian Dinescu şi Marius Hărătău şi fragmente din intervenţiile susţinute în cadrul conferinţei de reprezentanţi ai instituţiilor implicate în program.