• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7676
  • Leu / USD4.6170
ZF IT Generation

Videoconferinţa ZF IT Generation - Cum creştem numărul de specialişti în IT din România de la 200.000 la 600.000 până în 2025? Programele de skilling sunt esenţiale pentru evoluţia angajaţilor, pentru că aproape toate joburile din viitor vor fi din sfera digitală, iar circa 9 din 10 oameni nu au aceste competenţe

17 dec 2021 Autor: Alexandra Cepăreanu

♦ Bogdan Putinică, Microsoft România: „Lupii singuratici au şi ei valoarea lor, sunt specialişti geniali, dar asta nu te duce departe pe termen lung, şi trebuie să înţelegem că în echipă există putere şi coerenţă pentru a merge departe.” ♦ Andrei Pitiş, Innovation Labs: „Sistemul academic trebuie să pregătească oameni care să ştie să gândească singuri, nu să fie specialişti pe nişte «roţi zimţate», pentru că atunci când se schimbă sistemul roţile sar şi aş lăsa la companii datoria de a îi pregăti pentru nevoile lor specifice” ♦ Florin Cardasim, CodeCamp: „Să avem cât mai multe programe de educaţie pentru segmente cât mai variate de oameni, de la copii, la adulţi, pentru ca toţi să aibă educaţie digitală” ♦ Mircea Popa, MedicAI: „Putem face o expcepţie şi 10% din cursurile din acest an să fie predate de oameni cu experienţă în domeniu, cum se face în alte ţări” ♦ Dan Popescu, Modex: „Implicarea companiilor în educaţie e cea mai bună metodă de a atrage oameni spre un domeniu“.

Programele de skilling, reskilling şi upskilling sunt esenţiale şi contribuie la evoluţia candidaţilor şi angajaţilor de pe piaţa forţei de muncă, mai ales în condiţiile în care aproape toate joburile viitorului vor avea o componentă digitală şi vor presupune cunoştinţe în domeniu, iar în prezent România se află la coada Europei în ceea ce priveşte numărul de persoane care deţin cunoştinţe în domeniul IT, au spus speakerii prezenţi în cadrul conferinţei ZF IT Generation, realizată de ZF în parteneriat cu Microsoft.

„Programele de skilling ajută la evoluţia forţei de muncă la nivel mondial. Aproape toate joburile din viitor vor fi din sfera digitală şi estimăm, după analizeze noastre, că majoritatea oamenilor, circa 9 din 10, nu au aceste competenţe digitale, iar România e pe ultimul loc în topurile europene în ceea ce priveşte competenţele digitale. Deci avem loc de evoluţie. O companie care investeşte în programe de training al angajaţilor se poate bucura de rate de profit de până la 24% mai mari, ceea ce e foarte bine”, a spus Bogdan Putinică, general manager în cadrul Microsoft România. El consideră că statul ar trebui să înţeleagă valoarea pe care industria de IT o aduce în economia românească şi să creeze politici coerente pe termen mediu şi lung.

„Mi-aş dori ca statul să fie atent la evoluţia pieţei private, la nevoile companiilor şi a industriei. Ultimele cifre arată o contribuţie la PIB a industriei IT&C de peste 6%, în 2021 e posibil ca această cifră să treacă de 7%. Există un drum, o evoluţie, spre acest faimos 10% contribuţie din PIB, ceea ce este enorm. Şi ar trebui să fim înţelepţi, să susţinem, să avem politici coerente pe termen mediu şi lung şi ar trebui aliniate marile politici ale statului”, a mai spus Bogdan Putinică.

Pentru a umple lipsurile cu care absolvenţii de liceu sau de facultate ies pe piaţa muncii este nevoie ca fiecare actor implicat să se completeze, să îşi aducă valoarea adăugată şi să contribuie la dezvoltarea industriei şi a pieţei de forţă de muncă.

„Fiecare trebuie să îşi facă partea lui. Consider că sistemul academic trebuie să pregătească oameni care să fie cetăţeni, care să ştie să gândească singuri, nu să fie specialişti pe nişte «roţi zimţate», pentru că atunci când se schimbă sistemul roţile sar de pe zimţi. Şi aş lăsa la companii datoria de a îi pregăti pentru nevoile lor specifice. Înţeleg şi frustrarea companiilor, că de multe ori iau absolvenţi de facultate care sunt pe pătrăţica lor, nu lucrează împreună cu cineva. Deci aş adăuga în mediul academic partea cu lucrul în echipă”, a spus Andrei Pitiş, cofondator al programului de preaccelerare Innovation Labs.

Pe de altă parte, educarea populaţiei cu privire la noile tehnologii ar trebui să înceapă cât mai timpuriu, este de părere Florin Cardasim, co – fondator al CodeCamp.

„Consider că tot ce înseamnă educaţie digitală, din şcoală, din ciclul primar, gimnaziu, liceu, este foarte importantă. Nu trebuie să se facă toţi programatori, dar cât mai mulţi oameni trebuie să înţeleagă corect ce este industria IT şi cum poate să îi ajute. Cred că o varietate tot mai largă de tipuri de program de învăţare, de informare, ar fi de ajutor. Cât mai multe programe de educaţie pentru segmente cât mai variate de oameni, de la copii, la adulţi, cred că ar putea ajuta”, a spus Florin Cardasim.

Mircea Popa, cofondator şi CEO al start-up-ului MedicAI, consideră că implicarea antreprenorilor cu experienţă în cursurile predate studenţilor în cadrul facultăţilor ar putea aduce plus valoare actului didactic, iar studenţii ar avea multe de învăţat din expereinţele altor persoane din domeniul pe care vor să îl aprofundeze.

„Sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a creşte numărul de specialiştii. La noi totul e foarte teoretic, în afară de câteva programe. Vine cineva care îţi povesteşte cum va fi peste 10 ani, dar în 99% din cazuri acea persoană nu ştie să îţi spună de ce provocări te vei lovi. În afară totul e diferit. În SUA, spre exemplu, ei dau înapoi din experienţele avute. În România nu prea am văzut asta. Pentru că aici trebuie să ai diplomă de pedagog, doctorat, pentru a putea preda la facultate. Putem face o excepţie şi 10% din cursurile din acest an să fie predate de oameni cu experienţă”, a explicat Mircea Popa.

Pe lângă lipsa de specialişti, Dan Popescu, head of R&D în cadrul  Modex, consideră că una din principalele provocări ale pieţei locale este reprezentată de faptul că potenţialii angajaţi şi candidaţi nu ştiu să lucreze în echipă.

„În România mie mi se pare că nu am avut atât de mari probleme de lipsă de specialişti în domeniu, dar problema principală e lucrul în echipă, este ce înseamnă să faci management, ce înseamnă să conduci o echipă mică sau una mare, ce înseamnă să lucrezi cu o echipă. Dacă statul ar trebui să se implice undeva este zona de înţelegere a acestui lucru, şi că această lipsă, această problemă afectează mediul de business. Şi ar trebui să se implice mai puţin în a inventa şi crea mecanisme noi de educaţie generală centralizate şi structurate cu diverse idei. Doar această mică schimbare ar avea un impact masiv în mediul de business”, a menţionat Dan Popescu.

Şi Bogdan Putinică consideră că lucrul în echipă este un atuu important, pe care oamenii ar trebui să îl înveţe încă din şcoală.

„Lucrul în echipă e cea mai valoroasă chestie pe care o putem face şi pleacă de la lucruri de bază. Mai multe creiere sunt mai bune decât unul. Din punct de vere al managementului nici nu mai spun, pentru că rolul nostru ca manageri, ca lideri, e să ajutăm oamenii să îşi atingă potenţialul. Lupii singuratici au şi ei valoarea lor, sunt specialişti geniali, dar asta nu te duce foarte departe pe termen lung. Trebuie să înţelegem că în echipă există putere şi coerenţă pentru a merge departe”, a adăugat reprezentantul Microsoft.

 

Bogdan Putinică, general manager în cadrul Microsoft România

► Programele de skilling ajută la evoluţia forţei de muncă la nivel mondial. Aproape toate joburile din viitor vor fi din sfera digitală. Şi estimăm după analizele noastre că majoritatea oamenilor, circa 9 din 10, nu au aceste competenţe digitale, iar România e pe ultimul loc în topurile europene în ceea ce priveşte competenţele digitale. Deci avem loc de evoluţie.

► O companie care investeşte în programe de training al angajaţilor se poate bucura de rate de profit de până la 24% mai mari, ceea ce e foarte bine.

 

Andrei Pitiş, cofondator al Innovation Labs

► Problema lipsei de specialişti IT are două rezolvări. Una este să creştem numărul de specialişti şi cealaltă este să creştem valoarea pe care fiecare specialist o poate aduce. Iar această valoare se realizează mai de grabă în companii antreprenoriale, în start-up-uri.

► Dacă Microsoft ajută o companie să vândă în altă ţară, acea companie automat atrage şi vânzări de licenţe Microsoft pe diferite tehnologii şi câştigă toată lumea. Iar statul este într-un fel similar cu Microsoft, dacă împinge companiile româneşti să vândă în străinătate, el câştigă prin taxe, este un cerc virtuos.

 

Florin Cardasim, cofondator al CodeCamp

► Consider că tot ce înseamnă educaţie digitală din şcoală, din ciclul primar, gimnaziu, liceu sau facultate este foarte importantă. Nu trebuie să se facă toată lumea programator, dar cât mai mulţi oameni trebuie să înţeleagă corect ce este industria IT, tehnologia, şi cum poate să îi ajute.

► Cred că o varietate tot mai mare de tipuri de programe de învăţare, educare şi informare, ar fi de ajutor. Să avem cât mai multe programe de educaţie pentru segmente cât mai variate de oameni, de la copii, la adulţi, cred că ar ajuta mult la dezvoltarea industriei şi creşterea numărului de specialişti.

 

Mircea Popa, cofondator şi CEO al MedicAI

► La noi este totul foarte teoretic, la nivel de predare, în afară de câteva programe practice. La noi vine cineva care povesteşte cum va fi peste 10 ani, dar în 99% din cazuri acea persoană nu ştie să îţi spună de ce te vei lovi pe drum, pentru că nu are experienţă.

► În afară e diferit. În SUA, ei dau înapoi din experienţele avute. În România nu prea am văzut asta. Pentru că aici trebuie să ai doctorat pentru a putea preda. Putem face o excepţie şi 10% din cursurile din acest an să fie predate de oameni cu experienţă în domeniu.

 

Dan Popescu, head of R&D în cadrul Modex

► Noi ne-am implicat direct în dezvoltare şi educarea persoanelor în domeniu prin diferite programe de training. Cum am putea să facem la nivel naţional ar fi ca statul să înţeleagă că programele pe care le dezvoltă pot să ajute până la un anumit nivel, dar oameni care ştiu problemele practice din sunt cei din industrie şi ar trebui să colaboreze. Implicarea companiilor în educaţie e cea mai bună metodă de a atrage oameni spre domeniu.

► În România problema principală este de fapt lipsa abilităţii de a lucra în echipă, ce înseamnă să conduci o echipă mică sau una mare.

O campanie Ziarul Financiar Partener: InnovX-BCR