♦ Întregul proces se desfăşoară în aplicaţie - de la verificarea identităţii (KYC) până la plată - iar banii circulă prin portofele digitale fără ca Growceanu să îi atingă. Compania a investit 1,5 milioane de euro în noua platformă şi pregăteşte o piaţă secundară prin care investitorii să îşi poată vinde participaţiile.
Platforma de investiţii private Growceanu va funcţiona, înainte de orice, ca un sistem de selecţie care va lăsa să treacă doar o mică parte dintre companiile pe care le analizează, înainte ca acestea să ajungă în faţa investitorilor - acesta fiind, în opinia fondatorilor, unul dintre avantajele chie pe care le aduce compania.
Procesul de selecţie este împărţit în mai multe etape şi porneşte de la transformarea materialelor unui fondator - prezentări, plan de afaceri, situaţii financiare - într-un document standardizat de analiză, un investment memo (memoriu de investiţie). „Rotim perspectiva: de la cum te prezinţi tu ca fondator, unde totul e roz şi creşte, la un document care are întotdeauna aceeaşi structură. Ca investitor, mă uit la fiecare companie în acelaşi mod, la aceleaşi capitole, şi acolo am o informaţie care devine comparabilă”, a declarat Adrian Erimescu, fondator şi CEO Growceanu, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.
Pentru colectarea informaţiilor, compania a construit o unealtă bazată pe inteligenţă artificială. „Fondatorii au un asistent care le pune întrebări, le cere documente, are nişte criterii de acceptanţă - nu acceptă orice răspuns ca valid - şi e un ping-pong natural prin care ajung să construiască acel memo”, a descris Erimescu.
Urmează un scor de risc calculat algoritmic, apoi analiza umană: analişti, un comitet independent de selecţie (Selection Board) format din investitori seniori şi, la final, o etapă suplimentară de due diligence - verificarea aprofundată - înainte de listare. Unii fondatori rămân o lună-două în proces, pentru că primesc întrebări la care nu au încă răspuns; pentru ei, platforma vrea să devină şi un instrument de pregătire.
„Nu înseamnă că business-ul tău e de doi lei - înseamnă doar că nu eşti pregătit azi să te finanţezi”, a spus el, adăugând că viitorul proces va oferi resurse, mentori şi un fel de program de pre-accelerare „direct în aplicaţie”. Public, platforma indică faptul că analizează peste 400 de companii pe an, aplică peste 100 de categorii de risc şi structurează memoriul de investiţie în 24 de blocuri.
Spre deosebire de clubul de business angels din care a evoluat - care investea exclusiv în startup-uri tech -, platforma listează două tipuri de companii. „O să aducem în continuare companii tech, deci high risk, high potential, dar vom aduce şi companii «tech enabled»: companii care nu au potenţialul acela de creştere explozivă, dar nu au nici riscul respectiv - deja profitabile, cu produs validat în piaţă, dar care nu au încă dimensiunea pentru a fi investite de fonduri de private equity”, a declarat Adrian Erimescu.
Pe acestea, spune el, Growceanu vrea să le ajute să crească până devin suficient de mari pentru un investitor strategic sau un fond. Pe site, cele două categorii sunt prezentate drept „Growth Companies” (companii mature) şi „Tech Ventures” (early-stage).
Pentru investitori, Growceanu vrea un prag de intrare cât mai jos. „La sute de euro - 300-500 de euro per tichet. Ce ne dorim este ca tot mai mulţi investitori români, şi apoi din regiune, să aibă portofolii în companii nelistate”, a spus Erimescu. Pentru companii, dimensiunea rundei merge proporţional cu riscul: de la 50.000-100.000 de euro pentru firme tech aflate la început, până la runde de un milion de euro pentru companii mature, într-o paletă totală de 50.000 - 5 milioane de euro, cât permite acum regulamentul.
Comisioanele diferă pe cele două părţi ale platformei. Antreprenorii plătesc un comision de 4,5% pe banii ridicaţi, achitat după ce fondurile ajung în contul companiei, plus un comision administrativ de circa 0,75% pe an pentru menţinerea vehiculului prin care sunt reprezentaţi investitorii. Investitorii plătesc un comision recurent de ordinul a 1% şi un comision de succes de 10% din profitul realizat la exit - vânzarea participaţiei. „Sunt în linie cu piaţa”, a spus Erimescu.
O bună parte din cei doi ani de autorizare s-a dus, spune fondatorul, în arhitectura de siguranţă. Întregul flux se petrece în aplicaţie - la lansare pe web, iar în câteva săptămâni şi pe Android şi iOS -, inclusiv verificarea identităţii clientului (KYC) şi a companiei (KYB), semnarea contractelor şi plata. Fiecare investitor şi fiecare companie primesc câte un portofel digital, iar banii se mişcă de la investitor către companie numai în baza contractelor semnate. „Growceanu nu se atinge de banii aceştia. Există o entitate, un EMI - Electronic Money Institution -, autorizată, care operează platforma de plăţi, şi banii se mişcă între portofele doar în baza contractelor, fără ca Growceanu să se poată atinge de ei vreodată”, a spus Erimescu. Operatorul de plăţi prin care funcţionează platforma este ConnectPay, potrivit datelor de pe site.
La nivelul acţionariatului, toţi investitorii apar printr-un singur vehicul de sindicalizare, independent de Growceanu, care primeşte de la fiecare un mandat limitat şi se întoarce la ei pentru vot la majoritatea deciziilor. În plus, un depozitar central - un terţ independent - ţine un registru paralel al deţinerilor, pe care investitorii îl pot verifica oricând. „Sunt multiple niveluri de siguranţă pentru investitor, pe care le-am construit în urma acestui proces care a durat doi ani”, a spus el. Pentru lichiditate, regulamentul european permite o piaţă secundară pe care compania o va activa în lunile următoare, unde investitorii vor putea scoate la vânzare participaţii, iar ceilalţi vor putea face oferte.
Growceanu, în care fondatorii au investit 1,5 milioane de euro, ţinteşte un segment pe care Erimescu îl consideră subfinanţat: companiile a căror curbă de creştere nu este exponenţială şi care ies astfel din vizorul fondurilor de venture capital. „Fondurile vor «moonshots» - şi au un motiv, e matematica din spatele unui fond. Tipul acesta de companie nu are atâtea opţiuni de finanţare azi în piaţă”, a spus el. Aici crede că platforma poate juca „un rol determinant”, ducând firmele până în punctul în care devin finanţabile de un fond de private equity.
Contextul îl consideră favorabil. Erimescu a enumerat un val de fonduri regionale - Vest Ventures şi Asternova în vest, Fortech la Cluj, iniţiative la Braşov şi echipa Rubik de la Piatra Neamţ, toate cu susţinerea agenţiilor de dezvoltare regională -, dar şi cele circa 400 de milioane de euro pe care Fondul European de Investiţii (EIF) le-a alocat în România prin PNRR către fonduri de private equity şi de venture capital, între care Early Game Ventures, Gapminder şi Sparking Capital. „Vorbim de o piaţă de venture capital care nu mai este la nivel de subdezvoltare. E o perioadă extrem de bună pentru a construi startup-uri tech”, a spus el. Pentru companiile din afara acestui radar, adaugă, Growceanu vrea să fie puntea care lipseşte.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE