ZF IT Generation. Adrian Erimescu, Growceanu, platformă de investiţii în companii private: Avem în plan să atragem în acest an 500 de investitori şi fonduri de 2 mil. euro. Autorizarea la ASF - „dureroasă“, dar necesară: avem un produs mult mai bun acum

♦ Teza de piaţă a companiei: capitalul românesc stă „tradiţional“, în depozite şi în imobiliare, cu un apetit scăzut la risc, iar o parte din el s-ar putea muta către companii private. „Sunt circa 83 de miliarde de euro care stau în depozitele populaţiei“, spune Erimescu ♦ Prima companie cu o rundă activă pe platformă este Rayscape (inteligenţă artificială pentru imagistică medicală)

Clubul de business angels Growceanu, pornit în Timişoara şi crescut până la circa 150 de investitori care au plasat 2,4 milioane de euro în 26 de startup-uri, devine platformă de investiţii autorizată de ASF şi se lansează pe piaţă cu obiectivul asumat de a atrage 2 milioane de euro şi peste 500 de investitori activi în acest an. Este pasul prin care un club informal de investitori privaţi se transformă într-un vehicul reglementat, deschis oricui vrea să investească în companii româneşti nelistate.

„Dacă credem că există o piaţă atât de mare şi că problema aceasta e relevantă pentru atât de mulţi oameni, am zis că e bine s-o facem într-un mod foarte articulat şi să vedem ce înseamnă să funcţionăm reglementat“, a declarat Adrian Erimescu, fondator şi CEO al Growceanu, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

Decizia de a intra sub supravegherea ASF vine după un parcurs antreprenorial lung, pe care Erimescu îl leagă de prima lui afacere. „Sunt antreprenor - cred că acesta e cuvântul care mă descrie cel mai bine. Găsesc foarte multă bucurie în a construi produse care le sunt utile altor oameni“, a spus el. Faptul că a trecut el însuşi prin rolul de fondator îi modelează, spune, felul în care priveşte platforma: „Faptul că sunt un antreprenor care acum conduce o platformă de investiţii mă pune într-o postură interesantă în relaţie cu ceilalţi antreprenori care vin la noi să se finanţeze: le simt durerea, le simt nevoile.“

Prima afacere a lui Erimescu, Imobiliare.ro, a fost lansată în august 1999, la două luni după terminarea facultăţii, împreună cu mai mulţi cofondatori. A supravieţuit unei pieţe nepregătite, a atras un fond de investiţii în 2005 şi o rundă de un milion de euro în 2008 - o sincronizare care s-a dovedit decisivă. „Ne-a prins criza cu bani în cont, ceea ce ne-a permis să abordăm perioada aceea nu în modul «criză», ci în modul «strategie». Businessul a crescut de patru ori şi jumătate pe parcursul crizei şi ne-a poziţionat ca lideri de piaţă“, a povestit Erimescu. Compania a fost preluată de un investitor strategic în 2016, iar fondatorii au mai rămas patru ani; astăzi platforma este vizitată, spune el, de un milion şi jumătate până la două milioane de oameni pe lună.

Exit-ul - vânzarea afacerii - a fost şi punctul din care s-a născut Growceanu.

„S-a nimerit că eram mai mulţi oameni în Timişoara care crescuserăm nişte business-uri şi reuşiserăm să le şi vindem - am prins momentul acela magic al exit-ului“, a spus el. În jurul acestei idei s-au strâns, prin 2018-2019, câţiva antreprenori cu experienţă: Valentin Mureşan, cofondator al biroului de cercetare-dezvoltare Movidius din Timişoara - start-up de procesoare pentru inteligenţă artificială cumpărat de Intel în 2016, ulterior Country Manager Intel România -, şi Ciprian Man, care a construit de la zero echipa din Timişoara a fintech-ului belgian Unifiedpost, listat la Euronext Bruxelles în 2020. Alături de ei, Radu Ticiu şi Dan Bugariu, veterani ai ecosistemului antreprenorial din vestul ţării.

Grupul a pornit clubul pentru a investi şi a sprijini fondatori, dar a decis din start să o facă disciplinat. Neştiind, la început, cum se practică angel investing-ul, fondatorii au adus la Timişoara mentori din European Business Angels Network (EBAN). „Am invitat oameni care făceau asta de peste 20 de ani - Brigitte Baumann, Philippe Gluntz, care sunt legende în lumea aceasta de angel investing din Europa - şi am început să creştem lângă noi o comunitate unde să învăţăm cum se face“, a spus Erimescu.

Una dintre primele lecţii a fost curba în J: „Înainte să vezi succes, o să vezi eşec. Portofoliul tău mai întâi scade, pentru ca după aceea să crească. Succesul ia mai mult timp să se întâmple decât insuccesul.“

Trecerea de la club la platformă a fost declanşată de descoperirea, în pandemie, că problema pe care o rezolvaseră pentru ei era comună. Mutând procesele online, clubului i s-au alăturat oameni din afara Timişoarei, iar fondatorii au început să privească dimensiunea reală a pieţei. Concluzia lor porneşte de la un paradox al capitalului românesc. „România e o piaţă foarte tradiţională. Sunt circa 83 de miliarde de euro care stau în depozitele populaţiei“, a spus Erimescu, descriind o cultură „absolut îndrăgostită de real estate“, în care România a avut cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din Europa.

Apetitul pentru risc rămâne scăzut - banii merg spre depozite, imobiliare şi, mai nou, titluri de stat, toate cu randament şi risc mici. Dincolo de acest strat există însă un nucleu de investitori sofisticaţi: pe bursă sunt, spune el, între 200.000 şi 250.000 de investitori, dintre care un subsegment de circa 87.000 au portofolii de peste 20.000 de euro, cu o valoare medie de 185.000 de euro. „Piaţa nu o să meargă înspre şi mai mulţi oameni cu bani în depozite şi în real estate, ci înspre şi mai mulţi oameni cu bani în active care au un nivel de risc şi de randament potenţial mai ridicat“, a spus el. Pe acest pariu îşi construieşte Growceanu propunerea.

Până în 2024, grupul a funcţionat ca un club de tip angel, cu circa 150 de investitori răspândiţi prin ţară şi diaspora, care au făcut prima investiţie comună în noiembrie 2019 şi au ajuns la 26 de companii, cu circa 2,4 milioane de euro plasaţi, exclusiv în startup-uri tech. Două constatări au împins clubul spre reglementare: relevanţa problemei pentru mult mai mulţi oameni şi limita de creştere a unui club închis. „Există reglementatori în fiecare ţară; la noi există ASF, care are rostul de a proteja investitorii şi care vine şi spune: «Nu mai eşti un proiect de 100 de oameni, eşti de 500 sau de 1.000. E nevoie să fii supravegheat»“, a explicat Erimescu.

Procesul de autorizare a durat doi ani şi l-a descris drept „dureros“, pentru că ritmul îl dictează o autoritate externă, dar cu un rezultat pe care îl consideră transformator. „Suntem mult mai pregătiţi astăzi să servim volume mari de investitori decât eram în urmă cu doi ani. Cât de articulate sunt toate procesele, toate punctele de control, toate măsurile de siguranţă pe care a trebuit să le luăm în favoarea investitorilor - sunt la cu totul alt nivel“, a spus el. Concluzia lui: „Beneficiul acestui proces «simplu» de autorizare este că, fundamental, investitorul obţine un produs mult mai bun.“

Autorizată în baza regulamentului european de crowdfunding (ECSP), cu autorizaţia ASF nr. 69 din 25 martie 2026, Growceanu se lansează public pe 6 iulie 2026, susţinută, potrivit datelor publicate pe site, de o comunitate de peste 50 de investitori, printre care Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici antreprneori locali din IT.

Prima companie cu o rundă activă pe platformă este Rayscape - firma de inteligenţă artificială pentru imagistică medicală, a doua investiţie istorică a clubului, folosită, potrivit platformei, în peste 300 de spitale, cu implementări în SUA. Tichetul minim de investiţii în Rayscape prin Growceanu este de 646 de euro – adică un pachet de 2 acţiuni.

În perioada următoare, platforma îşi va extinde portofoliul cu un proiect premium al dezvoltatorului imobiliar Urban Spaces, cu Rongo Design (materiale de izolaţie din deşeuri agricole) şi cu Origin BCI, o companie de proteze bionice care redau simţul tactil. Modelul pe care mizează Growceanu stă în selecţie: doar o mică parte dintre firmele analizate ajung listate - un mecanism detaliat în partea a doua a discuţiei.