ZF IT Generation. Gabriela Drăghia, cofondatoare şi CRO, Pluria, platformă B2B de acces la spaţii de lucru pentru echipe distribuite: Ţintim o dublare a businessului în 12-18 luni

♦ Pluria, start-up românesc fondat în 2020 de Andrei Creţu şi Gabriela Drăghia, oferă companiilor acces la peste 1.000 de spaţii de coworking şi cafenele de lucru în 150 de oraşe din 20 de ţări. În 2025, veniturile au crescut de 2,3 ori, iar tichetul mediu per client aproape s-a triplat. Compania a închis recent o rundă seed de 2 mil. dolari cu Sparking Capital şi Crescendo Ventures ♦ America Latină a devenit centrul de greutate al Pluria - Columbia, Mexic şi Argentina generează aproximativ 80% din business. Cel mai diversificat client a folosit 63 de oraşe diferite într-un singur an. Cu runda nouă, compania vrea să dubleze afacerea în 12-18 luni, să lanseze un produs self-serve pentru echipe mai mici şi să deschidă piaţa din Brazilia.

Pluria, „un Airbnb al spaţiilor de lucru“ - o platformă B2B care oferă companiilor acces la o reţea de peste 1.000 de spaţii de coworking şi cafenele de lucru în 20 de ţări, a închis o rundă seed de 2 milioane de dolari condusă de Sparking Capital, cu participarea Crescendo Ventures, şi are în plan să îşi dubleze businessul în următoarele 12-18 luni. Investiţia totală atrasă de companie depăşeşte 6 milioane de dolari.

„Veniturile contează cel mai mult, aşa că o să încep prin a-ţi îm­părtăşi creşterea noastră, care a fost de 2,3X pentru veniturile totale la nivel global. Dar ce ne-a încălzit şi mai mult a fost faptul că am avut cli­enţi care au crescut intensitatea utili­zării de servicii cu noi şi asta s-a re­flec­tat în faptul că am reuşit aproape o triplare a ticket-ului mediu“, a de­clarat Gabriela Drăghia, cofonda­toa­re şi CRO al Pluria, în cadrul emi­siu­nii ZF IT Generation. Ea nu a co­municat o cifră absolută de venituri - doar multiplicatorul de creştere.

Runda de finanţare susţine trei direcţii strategice, a explicat Gabriela Drăghia. Prima este dezvoltarea unui modul de analiză a colaborării între echipe, pe care compania îl numeşte „intelligent collaboration“ - un strat de date şi inteligenţă artificială care oferă companiilor o radiografie a mo­dului în care colegii interacţionează între departamente şi formulează recomandări pentru viitor.

„Putem să facilităm companiei o radiografie foarte bună a modului în care colegii colaborează, a stilului de interacţiune umană între departamente, între oameni din diverse arii. Şi aici vom adăuga o componentă de inteligenţă artificială pentru a putea ajuta nu doar analiza status quo-ului, dar şi a putea formula nişte recomandări de impact pentru viitor“, a spus Drăghia.

A doua direcţie este lansarea unui produs self-serve pentru echipe mai mici de 50 de angajaţi - pragul minim actual de la care o companie poate accesa serviciile Pluria. Noul produs va funcţiona cu plată directă cu cardul, fără interacţiune umană, şi este planificat pentru lansare cel târziu în al treilea trimestru din 2026.

A treia direcţie este extinderea în Brazilia, apărută ca cerere din portofoliul existent de clienţi care au angajaţi în acea ţară. „Nu înseamnă că facem neapărat paşi agresivi înspre a deschide Brazilia, dar avem cerere din partea portofoliului existent de clienţi să deschidem reţea şi pentru utilizatorii pe care ei îi au acolo“, a explicat Drăghia.

Centrul de greutate al Pluria s-a mutat în America Latină, unde Columbia, Mexic şi Argentina generează aproximativ 80% din business. Schimbarea s-a produs în mai puţin de doi ani. România continuă să crească, dar LATAM este o geografie mai mare şi mai generoasă din punct de vedere al cererii, a explicat Drăghia.

Drăghia explică reorientarea printr-o similaritate structurală între cele două regiuni: companii din sectorul IT cu angajaţi capabili să lucreze de oriunde, dar care au o componentă socială de a se vedea periodic. „Lansarea noastră pe piaţa din România ne-a ajutat să înţelegem foarte mult şi dinamica din America Latină“, a spus Drăghia. Cofondatorul Andrei Creţu este temporar relocat în America Latină pentru a susţine dezvoltarea business-ului.

Gabriela Drăghia semnalează o schimbare în conversaţia cu companiile-client. „Acum doi, trei ani, majoritatea clienţilor ne dădeau acelaşi răspuns: «Am echipe distribuite, oamenii lucrează remote şi sunt fericiţi lucrând doar de acas㻓, spune ea. „În ultimele 6-12 luni vedem că s-a schimbat discuţia. Acum e mai mult despre intenţionalitatea întâlnirilor între oameni.“

Nu este vorba despre obligativitatea întoarcerii la birou, ci despre o cadenţă de întâlnire justificată de un proiect, o lansare de produs sau un obiectiv clar. Drăghia dă exemplul unor companii care se întâlnesc fără laptopuri - doar cu caiete şi telefoane - ca un format deliberat de reconectare. „O dată pe lună ne întâlnim fără niciun fel de device-uri, doar să vorbim între noi şi orice idee avem, o notăm pe caiet“, i-au explicat clienţii.

Un alt pattern observat este combinarea spaţiilor de coworking cu cafenelele de lucru în aceeaşi zi: angajaţii lucrează din coworking dimineaţa, merg la prânz în cafenea, continuă conversaţiile şi se întorc în coworking. „Cele două lumi se întrepătrund“, spune Drăghia.

Pe segmentul de ofertă de spaţii din partea proprietarilor de spaţii, Pluria observă o tendinţă de creştere a spaţiilor de coworking, nu de contracţie - contrar aşteptărilor generate de discursul „back to office“ al unor companii mari. „Te-ai fi aşteptat ca toate zvonurile astea de back to office - de tipul Amazon - să genereze o oarecare frică în extinderea conceptului de coworking. De fapt, ce vedem este că se creează un nou segment de spaţii de coworking, construite de cele mai multe ori şi în oraşe sau cartiere secundare, tocmai pentru a fi în proximitatea casei oamenilor“, a spus Drăghia.

Se produce în acelaşi timp şi o consolidare a operatorilor existenţi, care preiau spaţii de birouri tradiţionale eliberate şi le convertesc rapid în coworking. Pluria generează pentru unii dintre partenerii săi între 40% şi 50% din veniturile lunare.