ZF IT Generation. Investor Watch. Adrian Ioana, GoAhead Ventures - românul care a construit platforma AI a unui fond de investiţii din Silicon Valley cu peste 250 mil. dolari sub administrare: Filtrăm automat o bază de câteva milioane de oameni ca să găsim fondatorii în care investim. Din 10.000 de aplicaţii pe an ajungem la 30, dar decizia finală rămâne 100% la parteneri

♦ Fondatorii primesc răspunsul final în şase zile lucrătoare de la trimiterea pitch-ului video, iar după întâlnirea cu partenerii decizia vine în 24 de ore. Tichetul obişnuit este între 500.000 şi un milion de dolari ♦ Echipa tehnică a fondului are patru ingineri, doi dintre ei din România, şi lucrează acum la deschiderea bazei de date către companiile din portofoliu, ca să îşi recruteze de acolo oamenii.

GoAhead Ventures, fond de investiţii din Menlo Park (SUA) care are peste 250 de milioane de dolari sub administrare, îşi alege start-up-urile pe care le finanţează în etapele pre-seed şi seed cu ajutorul unei platforme dezvoltate de un inginer român de 21 de ani. Sistemul adună săptămânal date publice de pe internet şi de la câţiva furnizori specializaţi într-o bază de câteva milioane de oameni, apoi îi ordonează cu un model de machine learning antrenat pe deci­ziile de investiţie anterioare ale fondului şi ale altor investitori. Din circa 10.000 de aplicaţii pe an, fondul ajunge la aproximativ 30 de investiţii, cu tichete între 500.000 şi un milion de dolari. Decizia finală nu este însă automatizată: scorurile generate de platformă rămân deliberat un ele­ment secundar, iar alegerea aparţine integral celor trei parteneri.

„Este o mare imensă de in­for­maţie, din care încercăm să găsim semnale ale oamenilor buni şi ale ce­lor care sunt cu adevărat «outliers». Fondatorii buni au nişte semnale dis­ponibile, doar că e greu să execuţi pe baza lor, fiind foarte diferite şi locali­zate în diverse locuri“, a decla­rat Adrian Ioana, head of engi­neering la GoAhead Ventures, în cadrul emisiunii ZF IT Genera­tion. El a început să lucreze pe plat­forme de freelancing la 16 ani, iar la 17 a devenit cel mai tânăr inginer angajat de o companie de software din România - NetRom. Colaborarea cu fondul american a pornit acum doi ani, tot printr-o platformă de freelancing, şi a devenit permanentă în urmă cu un an.

 

Plasa aruncată peste internet

Sursele de date pentru platformă sunt publicaţiile, articolele şi reţelele sociale, plus câţiva furnizori speciali­zaţi de date. Proiectul a pornit ca o în­cercare punctuală, cerută de fond ca să vadă dacă este posibil, şi a devenit produs abia după ce primele rezul­ta­te au fost mai bune decât se aşteptau.

„Principalul scop, pe lângă acela de a îmbunătăţi timpul în care ne uităm la toate aplicaţiile pe care le avem de la fondatori din toată lumea, a fost să ne mărim abilitatea de a găsi oameni buni către care să mergem şi pe care să-i contactăm“, a explicat el.

Partea grea nu a fost colectarea, ci ordonarea, iar criteriul a fost construit din istoricul deciziilor de investiţie.

„A trebuit să depunem mult efort ca să creăm un sistem de recomandare care este, practic, un model de machine learning antrenat pe deciziile anterioare ale GoAhead, dar şi pe ale altor fonduri, care sunt date publice. E important nu doar ca noi să credem că acel fondator e bun, ci şi alţi investitori, pentru că vrem să ne asigurăm că poate să mai strângă bani şi la alte runde“, a detaliat Adrian Ioana.

 

Cinci oameni şi milioane de nume

Fondul are în baza de date câteva milioane de oameni şi o echipă de prospectare de cinci persoane, care ia legătura direct cu fondatorii şi care nu poate acoperi decât o fracţiune din lista întreagă. Aici intervine ordonarea automată, dublată de o repartizare care ţine cont de afinităţile fiecăruia.

„Avem o echipă de «venture partners» şi «associates» către care aceşti oameni sunt atribuiţi 80-90% autonom, în funcţie de abilităţile fiecăruia. Câţiva sunt mai axaţi pe «healthcare», alţii pe tehnologie. Când ai interacţiunea iniţială cu un fondator, e important să îi laşi o impresie bună”, a precizat el.

Cine găseşte fondul singur trece prin exact acelaşi proces, dar rata diferă: circa 1% dintre cei care aplică din proprie iniţiativă ajung să fie finanţaţi, faţă de o pondere mult mai mare în rândul celor căutaţi de echipa GoAhead Ventures. Explicaţia lui este că fondatorii buni au, de obicei, de unde alege.

Unde se opreşte automatizarea

La stadiile în care investeşte GoAhead Ventures, o analiză financiară nici nu e posibilă: multe companii nu au încă venituri, iar unele nici produsul final. Rămâne omul, indiferent de sectorul în care activează - un criteriu pe care inginerul român îl descrie drept subiectiv şi greu de transformat în cod.

Platforma generează şi scoruri pentru fiecare aplicant, pe baza parcursului, a studiilor, a prezentării şi a ideii. Ele ajung la parteneri, dar cu un statut limitat, stabilit intenţionat.

„Partea de machine learning şi AI încercăm să o lăsăm doar ca pe un «nice to have» în zona de decizie. «General partners» doar au în minte scorurile acelea şi nu se bazează pe ele. Nu ne dorim să ajungem în situaţia în care să nu vorbim cu cineva din cauza unui scor automat, chiar dacă fondatorul respectiv poate era super interesant”, a subliniat el.

Pe aceeaşi logică e construit şi mecanismul de decizie. Cei trei parteneri ai fondului - Takeshi Mori, Phil Brady şi Clancey Stahr - evaluează separat fondatorii, după întâlnirea săptămânală la care participă toată echipa.

„Doar unul dintre «general partners» trebuie să spună «da» pentru ca fondatorul să primească investiţia. Este făcut intenţionat, pentru că partenerii nu vor să se influenţeze unul pe altul”, a completat Adrian Ioana.

 

Rezulatele pariurilor

Fondul are aproape 100 de companii în portofoliu, iar în două dintre ele a intrat la nivel de seed. Valar Atomics, care dezvoltă microreactoare nucleare, a anunţat la începutul lunii august o rundă de un miliard de dolari condusă de Sequoia, iar Colossal Biosciences era în iulie în discuţii pentru o rundă la o evaluare de 20-30 de miliarde de dolari, potrivit TechCrunch.

Nici respingerea nu este definitivă.

„Nu excludem pe nimeni permanent din plasa aceasta. Dacă găsim un semnal, spre exemplu s-a scris un articol despre el sau sunt investitori interesaţi, o să îi dăm o a doua şansă. Sunt multe situaţii în care fondatorii nu au reuşit cu prima companie, dar reuşesc ulterior”, a afirmat el.

 

Ce urmează

Echipa tehnică are patru ingineri, doi dintre ei din România, iar atenţia s-a mutat acum de la achiziţia de fondatori către companiile deja finanţate. Baza de date construită pentru prospectare urmează să fie deschisă portofoliului, pentru recrutare.

„Lucrăm la a integra baza noastră de date de la «outreach» şi a le da companiilor din portofoliu posibilitatea să o folosească pentru «hiring», ca să găsească acolo oamenii cei mai apropiaţi de conexiunile lor”, a punctat Adrian Ioana.

A doua direcţie ţine de investitorii fondului: partenerii trebuie, la rândul lor, să strângă bani, iar echipa construieşte instrumente care le arată evoluţia. Al treilea vehicul, cel din care se investeşte acum, are 120 de milioane de dolari, iar partenerii poartă deja discuţii pentru al patrulea.