ZF IT Generation. Investor Watch. Alexandru Bogdan, CEO, Roca X: Lipsa investiţiilor în early-stage va crea un gol în dezvoltarea ecosistemului în 2-3 ani

♦ În 2024, investiţiile în start-up-urile tech locale s-au situat în mod real la circa 80-90 milioane de euro, 90% dintre ele fiind runde de tip follow-on şi nu runde noi pentru proiecte abia demarate.

Seceta finanţărilor pentru companiile aflate în stadiu incipient este în prezent o problemă majoră a ecosistemului de start-up-uri de tehnologie din România care se va resimţi în special în următorii ani, când vor fi foarte puţine proiecte mature care să ia runde mai mari de investiţii. Practic, va lipsi baza piramidei, iar în condiţiile incertitudinilor din mediul economic şi geopolitic, potenţialii fondatori de start-up-uri nu pornesc pe drumul antreprenoriatului văzând că nu există nici foarte multe posibilităţi de a primi finanţare.

„Întotdeauna un astfel de ecosistem (cel al start-up-urilor de tehnologie – n.red.) trebuie să fie piramidal - trebuie să fie un strat cât mai solid de companii în stadiu early, care să primească finanţare şi să reuşească să se dezvolte, să demonstreze că ideile pe care le-au avut şi le-au dezvoltat au avut tracţiune la public, ca mai apoi să ajungă să primească o finanţare mai mare şi tot aşa. Dar sunt doi factori care afectează în acest moment foarte mult acest ecosistem. Unul este faptul că ne-a lipsit finanţarea locală în ultimii 2 ani, iar al doilea este contextul geopolitic“, a spus Alexandru Bogdan, CEO al fondului local de investiţii Roca X, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Totodată, el a  avertizat asupra consecinţelor pe viitor:

„Ceea ce a dus la un fenomen care nu este vizibil acum, dar probabil va fi mult mai vizibil în următorii 2 ani şi anume faptul că nu avem pipeline suficient de solid. Pentru că numărul de tranzacţii a fost foarte mic în zona earlystage anul trecut pentru că dacă te uiţi şi analizezi vezi că sunt doar 5-6 runde noi.“ Anul trecut, deşi aşteptările din piaţă erau optimiste privind revigorarea ecosistemului tech de start-up-uri, după ce în 2023 au avut loc scăderi drastice ale volumelor investiţionale la nivel global, acestea nu s-au materializat pentru piaţa din Europa şi implicit nici pentru România.

„O primă comparaţie spunea că faţă de anul 2023, care într-adevăr a avut un minim, un nou minim al ultimilor cinci ani, în Europa, din păcate, au scăzut în continuare volumele de investiţii cu 5%, în timp ce în Statele Unite au crescut cu 16%. Asta este o problemă, pentru că practic arată că reticenţa şi lipsa de apetit pentru risc e în continuare foarte mare în Europa“, a punctat Alexandru Bogdan.

În România, vestea bună de anul trecut a fost că doi dintre jucătorii mari din ecosistemul de start-up-uri tech – Early Game Ventures şi GapMinder – au reuşit să lanseze fonduri noi şi au început astfel să investească din nou.

„Dar evident că cu doar două fonduri sau cu o singură floare nu se face primăvara“, a subliniat el.

Conform raportului lansat recent de How to Web, investiţiile în start-up-urile tech din România s-au situat la 130,7 de milioane de euro, însă în realitate volumul investit strict în companii româneşti de tehnologie a fost mai mic, susţine Alexandru Bogdan care estimează că suma reală s-ar situa la circa 80-90 de milioane de euro.

„Este nevoie să standardizăm ce raportăm. Pentru că noi raportăm sau în astfel de situaţii se raportează activitatea unui ecosistem de venture capital care în preponderenţă investeşte în companii de tip software. Avem foarte puţină reprezentare din zona de hardware.“

„Avem foarte puţină, dacă nu deloc, reprezentare din zona de biotech şi atunci, ca să putem considera că o astfel de sumă totală ne dă o măsură a evoluţiei ecosistemului, trebuie să fim foarte clari cu ce includem în această sumă.“

Discrepanţa dintre cifrele raportate şi realitate este cauzată de mai mulţi factori, potrivit lui Alexandru Bogdan: includerea unor companii care nu sunt produse ale ecosistemului românesc, tipologia companiilor incluse şi goana după PR care duce la distorsionarea cifrelor de către fondatori.

„În primul rând, trebuie să ne fie clar ce spunem că este un produs al ecosistemului românesc de venture sau de inovaţie", a punctat el, menţionând că există câteva start-up-uri fondate de români, dar nu în România, care au atras finanţări mai mari la care au contribuit şi investitori de pe piaţa locală, însă businessurile acelea în sine nu sunt înfiinţate aici şi nu activează pe plan local.

„A doua dimensiune este cea legată de tipologia companiilor. Pentru că spuneam că sunt incluse în general companii de tip software în care majoritatea jucătorilor din ecosistemul de venture din întreaga regiune investesc", a continuat Alexandru Bogdan, adăugând şi faptul că gona după PR a unor start-up-uri duce şi la distorsionarea cifrelor: „Cred că o problemă pe care o avem la modul general este această goană după PR. Trebuie să recunoaştem că mulţi dintre fondatori, din dorinţa de a arăta lucrurile cât mai solide, ajung să declare nişte lucruri destul de puternic rotunjite care nu mai dau o imagine corectă a investiţiilor care sunt făcute într-adevăr în perioada respectivă pentru care se raportează."

În 2024, majoritatea finanţărilor din ecosistemul local de start-up-uri tech au fost runde de tip follow-on, fiind foarte puţine investiţii noi, deci în zona early stage.
"Majoritatea jucătorilor din piaţă şi-au suţinut în continuare companiile în care deja au investit prin runde de tip bridge. Deci au fost sume investite în companii aflate deja în portofoliile lor pentru susţinerea dezvoltării doar. Ceea ce arată, în primul rând, şi asta nu se întâmplă doar în România, ci la nivelul întregii regiuni, că sumele care au fost investite anul trecut, au fost investite mai ales în companii considerate mai sigure, avansate, cu un rang mai ridicat de dezvoltare", a precizat CEO-ul Roca X, care are în prezent în portofoliu peste 20 de companii în care a investit din primul său fond lansat în 2019.

Perspectivele pieţei şi aşteptări pentru 2025

În ceea ce priveşte măsurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului, Alexandru Bogdan a subliniat importanţa transparenţei şi a standardizării datelor despre investiţii.
„Ca să măsurăm cu adevărat sănătatea ecosistemului, nu ne putem uita doar la o cifră. Trebuie să vedem ce se întâmplă şi în ce măsură succesul pe care, spre exemplu, UiPath l-a avut, sau succesul pe care putem spune că îl au acum FintechOS, Druid şi Flowx, este repetabil şi nu este o întâmplare."

În acelaşi timp, investitorii se află în prezent într-o perioadă de expectativă până după alegerile din luna mai:„Foarte multă lume împarte în două viitorul sau ţinta pentru o perioadă scurtă şi anume înainte de alegeri şi după alegeri. S-ar putea să ni se schimbe şi nouă direcţia foarte mult după alegeri."

Totodată, contextul geopolitic actual reprezintă o provocare majoră pentru start-up-urile care încearcă să demonstreze tracţiune:„Într-un context geopolitic în care foarte multe dintre companii au oprit investiţiile, aşteaptă să vadă ce se va întâmpla din punct de vedere al alegerilor, ce se va întâmpla din punct de vedere al eventualelor taxe şi impozite care vor fi crescute din cauza deficitului economic foarte mare, şansa ca cineva să-şi asume riscul de a adopta, spre exemplu, o tehnologie foarte nouă, să fie printre primii 3-4 clienţi ai start-up-ului, oricât de bună ar fi ideea, este foarte mică."