ZF IT Generation. Investor Watch. Andrei Munteanu, Vest Ventures: Investim până la 100.000 de euro per start-up şi vrem să accelerăm 30 de companii în 2026

♦ Vest Ventures, primul fond regional de capital de risc din România - cu un program de accelerare integrat, s-a lansat pe 4 februarie la Timişoara cu un buget de 16,6 milioane de euro, cofinanţat din Programul Regional Vest 2021-2027 ♦ Fondul oferă startup-urilor un program complet de accelerare de 3 luni şi jumătate - gratuit, cu 90% mentori internaţionali - şi investiţii de până la 100.000 de euro per companie, în schimbul unui pachet minoritar de equity ♦ Prima cohortă de accelerare porneşte pe 27 martie, a doua în a doua jumătate a anului. Obiectivul pentru 2026: aproximativ 30 de start-up-uri accelerate şi 2-3 investiţii de tip seed.

Vest Ventures, primul fond re­gio­nal de capital de risc din România, va investi până la 100.000 de euro per start-up în companii de tehno­lo­gie din vestul ţării, printr-un program de accelerare de 3 luni şi jumătate, gratuit, cu men­tori inter­naţionali, în schimbul unui pachet minoritar de equity. Fondul, ope­rat de un consorţiu format din Start-up Wise Guys din Estonia, Cowork Timişoara, Grow­cea­nu şi Iceberg Plus, are un buget de 16,6 mi­lioane de euro cofinanţat din Programul Re­gio­nal Vest 2021-2027 şi îşi propune să acce­lereze a­pro­ximativ 30 de start-up-uri şi să facă 2-3 in­ves­tiţii de tip seed în primul an de func­ţio­nare. Prima cohortă porneşte pe 27 martie.

„Nu e suficient să ai doar un fond de in­ves­tiţii, nu e suficient doar să aduci capital - în­trebarea este cum putem să accelerăm şi componenta educaţională“, a declarat Andrei Munteanu, cofondator, Vest Ventures şi CEO, Cowork Timişoara, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

Vest Ventures funcţionează pe trei nive­luri. La bază, 9 cohorte regionale de preacce­le­rare, axate pe educaţie antreprenorială şi dez­voltarea de MVP-uri, dedicate fondatori­lor aflaţi la început de drum. La mijloc, 4 co­horte de accelerare, cu aproximativ 15 start-up-uri per cohortă, investiţii de până la 100.000 de euro per companie şi un program intensiv de 3 luni şi jumătate. La vârf, investiţii de tip seed pentru start-up-urile care au depăşit stadiul de validare şi au deja un produs care generează venituri. Programul de accelerare este hibrid, cu trei puncte de întâlnire fizică, dintre care două în Timişoara. Aproximativ 90% dintre mentorii şi facilitatorii de workshopuri sunt internaţionali.

„Aducem mentori best-in-class şi facilita­tori de workshopuri ca să poată să dea mai departe cunoştinţele relevante pentru fiecare fondator în parte. Vorbim de trei luni şi ju­mă­tate - o să fie un program accelerat pe bune, dar de asta există şi componenta de investiţie, tocmai ca să te concentrezi 100% pe busi­ness“, a explicat Munteanu.

Proiectul are şi o componentă de continui­tate: un „big brother fund“ cu o dimensiune minimă de 32 mil. euro al cărui scop va fi, după ce va fi lansat, să preia startup-urile din punctul în care le lasă acceleratorul şi să le ducă mai departe spre investiţii de câteva milioane de euro, co-investite cu alţi investitori naţionali şi internaţionali.

La Vest Ventures pot aplica startup-uri din toată Europa, fără restricţii, dar în momentul selecţiei trebuie să existe o amprentă regională - un punct de lucru, angajaţi sau proprietate intelectuală dezvoltată în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin sau Hunedoara.

Fondul se uită la business-uri de tehnologie scalabile, orientate spre pieţe internaţionale - platforme, aplicaţii, soluţii software, inclusiv cu componentă hardware şi nu vizează o industrie sau o verticală anume.

„Dincolo de produs, de soluţia de tehnologie - ca să poţi să rezişti în tot parcursul acesta, totul se reduce la echipă. E echipa potrivită? E echipa multidisciplinară? Au expertiză în industria în care vor ei să rezolve o problemă?“, a spus Munteanu.

Al doilea criteriu este piaţa. Dacă startup-ul se uită doar la România - a doua cea mai mare piaţă din Europa Centrală şi de Est, dar încă mică - fondul vrea să vadă ambiţii de extindere internaţională.

Diferenţa dintre accelerator şi seed: în accelerator intră echipe cu un produs deja construit, care au nevoie de mentorat şi finanţare ca să accelereze. La seed, fondul se uită la startup-uri care au deja un produs validat pe piaţă, care facturează, care şi-au identificat clienţii şi au un plan clar pentru ce ar face cu investiţia.

Programul de accelerare este complet gratuit. Investiţia de până la 100.000 de euro se face în schimbul unui pachet de equity negociat individual cu fiecare startup, dar întotdeauna minoritar.

„Nu poţi să pui un etalon - sunt diferite modele de business, diferite industrii. Ce ne dorim noi este să fim acţionari minoritari. Scopul este ca equity-ul să rămână la fondatori, scopul este ca în rundele următoare fondatorii să-şi poată susţine creşterea“, a spus Munteanu.

„Banii sunt un mijloc, banii nu ar trebui să fie ţinta. Dacă banii sunt ţinta, nu o să avem un deal. Dacă vin doar pentru bani - nu. Avem network internaţional, avem competenţe globale. Astea sunt mult mai valoroase decât banii.“

Vest Ventures apare într-un moment în care vestul României are toate ingredientele unui ecosistem antreprenorial, dar nu a avut până acum un instrument structurat de capital de risc. Timişoara are peste 25.000 de profesionişti în zona de tehnologie - estimează Munteanu, universităţi, antreprenori cu exit-uri la activ care vor să reinvestească şi o diaspora care se uită cum poate să contribuie acasă.

Industria auto, foarte puternică în regiune, trece printr-o perioadă de reorganizare, iar specialiştii eliberaţi de restructurări încep să se uite spre antreprenoriat.

„Începem să vedem oameni care au experienţă în industrie, în companii mari, fie că vorbim de industria auto, fie că vorbim de alte industrii prezente în regiune. Oameni care sunt foarte buni şi care se uită la zona de antreprenoriat - fie într-o fază iniţială, fie direct într-o zonă de cum aş putea să iau o problemă comună şi să o transform într-un produs“, a spus Munteanu. „E un prim fond regional pe care îl are România, nu s-a mai făcut aşa ceva. Noi învăţăm de 12 ani, învăţăm cot la cot cu cei pe care îi susţinem în procesul ăsta de învăţare“, a concluzionat Munteanu.

 

De la corporaţie la antreprenoriat

Andrei Munteanu a lucrat 9 ani în industria de tehnologie, la Continental Automotive România (acum Aumovio), de la programator la coordonarea de echipe internaţionale distribuite în România, Germania şi India. În 2017-2018 a decis să construiască ceva pe cont propriu.

„Ajunsesem într-un punct în care făceam bine ce făceam, îmi plăcea ce făceam, dar nu mai vedeam ce ar putea să fie următorul pas. Pe de altă parte, începusem deja de prin 2014 să clădesc ce urma să fie Cowork Timişoara“, a spus Munteanu.

Cowork Timişoara a pornit în 2014 cu trei cofondatori şi bani de acasă, iar în 2017 a deschis primul spaţiu - 100 m?, într-o clădire nefolosită de 30 de ani. Astăzi, Cowork Timişoara are două locaţii şi 3.000 m?, organizează peste 100 de evenimente pe an şi a construit o comunitate de mii de antreprenori. A doua locaţie, de peste 2.500 m?, a fost dezvoltată în parteneriat cu BCR.

Din aceeaşi nevoie de a aduce plus valoare ecosistemului s-a născut în 2019 şi PROW, o conferinţă internaţională despre construcţia de produse digitale, care a ajuns la 800 de participanţi şi atrage specialişti din toată Europa.

„Ştiam că o să fie doar o bucată de timp până când o să ajungem să fim scumpi, n-o să mai fim atractivi. Faptul că doar vorbim engleză bine şi că livrăm nişte servicii de tehnologie n-o să mai fie avantajos pentru noi ca ţară şi ca regiune“, a spus Munteanu.