ZF IT Generation. Ionuţ Ţaţa, general partner, Asternova Vest, fond de capital de risc de 37 mil. euro pentru start-up-urile din Regiunea Vest: Avem deja pe masă cinci posibile tranzacţii

♦ Asternova Vest, primul fond instituţional de capital de risc (venture capital) dedicat exclusiv Regiunii Vest. Banii vin în cea mai mare parte de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, investitor-ancoră cu peste 26 de milioane de euro; restul, circa 10 milioane, urmează să fie atraşi de la investitori privaţi ♦ Diferenţierea vine din parteneriatul cu Aster Capital (Franţa, fostul Schneider Electric Ventures), cu experienţă în hardware, energie, mobilitate şi automotive, sectoare în care „nu avem în piaţa românească experienţă de management al investiţiilor“.

Un nou fond de capital de risc, Asternova Vest, s-a lansat la Timişoara şi îşi propune să investească în jur de 37 de milioane de euro în start-up-uri din vestul ţării, în etapele seed şi Serie A.

„Asternova VC (...) îşi propune să investească 37 de milioane de euro în start-up-uri ma­ture din regiunea de Vest sau care vor apărea sau se vor reloca în regiunea de Vest a României“, a declarat Ionuţ Ţaţa, ge­ne­ral partner al Aster­nova Vest şi fondator al firmei IcebergĂ, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

Cea mai mare parte a banilor vine de la stat, prin Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, în rolul de investitor-ancoră, adică principalul finanţator, care intră primul şi dă credibilitate fondului. „Investitorul ancoră, ADR Vest, ne-a alo­cat 26 de milioane de euro, peste care ne propunem să atragem aproximativ 10 mi­lioane de euro. Ţinta este să ajungem spre 37 de milioane de euro capital total al fon­dului“, a spus Ţaţa. Interesul iniţial al in­ves­titorilor privaţi era de circa 1,5 milioa­ne de euro la momentul depunerii ofertei către ADR Vest, însă, spune el, după re­luarea discuţiilor dinaintea primei închi­deri „interesul e chiar mai mare“. Banii publici şi cei privaţi vor fi investiţi împre­ună în fiecare start-up, într-un raport de 30/70 între sursa privată şi cea publică.

Argumentul pentru regiune se sprijină pe un istoric de exituri, adică de vânzări reuşite ale unor start-up-uri către cumpărători mai mari. „Regiu­nea Vest este poate mai puţin vizibilă decât alte regiuni, Bucureşti sau Cluj, dar este cunoscută deja în ecosistem (...) pentru că acolo au existat nişte start-up-uri care au semnat exi­turi bune“, a spus Ţaţa, dând exemplele Imobiliare.ro, Tazz, Movidius şi 123FormBuil­der. Acele tranzacţii au lăsat în regiune capital şi oameni cu experienţă, pe care fondul mizează acum.

Peste acest strat vine, spune el, un val nou: „am văzut deja peste 50-60 de start-up-uri care sunt active în regiune“. Nu toa­te sunt suficient de mature, dar câteva sunt deja în discuţii. „Astăzi avem pe masă pro­babil cinci tranzacţii care pot sta în pi­cioare, dar urmează să intrăm în «due di­ligence»“, procesul de verificare amănunţită dinain­tea unei investiţii, a precizat Ţaţa.

Un al doilea bazin de proiecte vine din relocare. „Sunt start-up-uri fondate astăzi în Bucureşti, care iau în calcul să se mute în geografii unde (...) găsesc resursă umană, găsesc resurse pentru a construi echipe competitive“, a spus el.

Motorul este chiar transformarea in­dus­triei locale: „Timişoara (...) începe deja să-şi restructureze puţin industria automotive, unde sunt mulţi cercetă­tori. Industria IT, înrudită cu cea auto­motive, are nevoie de oameni cu exper­tiză de dezvoltare de produs (...) care se află în faţa unor decizii strategice“, în­tre a rămâne într-o corporaţie cu viitor incert şi a face pasul către un start-up.

Nu în ultimul rând, fondul se bazează şi pe un «etaj» de sub el: Vest Ventures, un fond de pre-seed şi accelerare finanţat tot de ADR Vest, care începe şi mai devreme eforturile de a identifica şi ajuta să crească cele mai promiţă­toare start-up-uri din regiune. În total, Asternova vizează între 15 şi 20 de investiţii, „în medie 18“, a spus Ţaţa.

Diferenţa faţă de alte fonduri din piaţă, susţine Ţaţa, o face consorţiul. „Am ajuns să lucrăm împreună în urmă cu şase ani de zile cu Aster Capital din Franţa.

Aster Capital este fostul Schneider Electric Ventures (...), o companie de management de fonduri de investiţii alternative, cu o experienţă de aproape 25 de ani“, a spus el. Relaţia a pornit dintr-un proiect european în care, alături de Aster, se aflau şi Banca Comercială Română (BCR) şi parteneri din Germania şi Italia. Potrivit datelor de la lansare, Aster administrează circa 600 de milioane de euro prin opt fonduri, cu un portofoliu de aproape 100 de companii. Fondul francez aduce experienţă „în a investi în tehnologii bazate pe hardware, energie, mobilitate, automotive“, sectoare în care, spune Ţaţa, „astăzi nu avem în piaţa românească experienţă (...) de management al investiţiilor“.

Oportunitatea a venit anul trecut, când ADR Vest „a lansat o procedură foarte complexă, o licitaţie pentru a selecta un administrator pentru un fond de investiţii Seed-Series A, focalizat pe regiunea de Vest“. Pe lângă Aster Capital şi IcebergĂ (operatorul local, firma lui Ţaţa), din consorţiu mai face parte şi Venture Booster. Echipa executivă, care operează din Timişoara, îi mai include pe Ioana Ştefănuţ (Due Diligence & Compliance, cu experienţă în banking corporativ internaţional, inclusiv la BNP Paribas) şi pe Adrian Gheorghe (fondator Doers Movement, co-fondator Growceanu), potrivit comunicatului de lansare.

În privinţa tezei de investiţii, fondul se va concentra pe sectoarele cele mai dezvoltate ale regiunii: „Avem sectorul IT&C şi sectorul automotive, care sunt probabil cele mai dezvoltate în Timişoara“, plus tehnologiile de producţie din spatele lor şi zona de tehnologii pentru industria energetică. La o scară mai mică intră şi sănătatea, „life science“-ul şi industriile culturale şi creative.

Fondul intră acum în etapa de atragere de capital. Ionuţ Ţaţa a detaliat că pragul minim acceptat pentru un investitor profesionist este de 100.000 de euro, fondul ţintind o investiţie medie de 250.000 de euro: „Ticket-ul minim, ca pentru orice investitor profesionist, e stabilit la 100.000 de euro, dar ţintim tichete medii de investiţie de 250.000 de euro“. El se aşteaptă să închidă tranzacţii cu primii investitori privaţi „până în toamnă“ şi să finalizeze atragerea de capital în cursul anului viitor, vizând inclusiv comunităţile de români din străinătate.

Momentul, spune Ţaţa, este unul favorabil, în pofida contextului. „Momentul acesta e (...) echivalent cu momentele 2008 sau 2012. Momente bune pentru ca fondurile să facă investiţii când piaţa e mai jos, pentru ca exit-urile să fie făcute când piaţa e mai sus“, a spus el. Argumentul lui este că start-up-urile vizate nu depind de economia locală: „nu depindem de modul în care evoluează puterea de cumpărare sau piaţa românească“, pentru că ele „vor fi vândute spre alte pieţe, nu spre România“.

 

Prima tranzacţie şi ambiţia de ţară

Prima investiţie ar urma să fie semnată „undeva în trimestrul 3“, iar până la finalul anului fondul îşi propune „undeva la 20% din investiţii finalizate“, a spus Ţaţa. Perioada de investiţii se închide la finalul lui 2029.

Întrebat care este, dincolo de cifre, ţinta fondului, el a vorbit despre o ambiţie asumată şi de ADR Vest: „Pentru Regiunea de Vest, ambiţia este ca de acolo să apară un prim unicorn“, adică o companie evaluată la peste un miliard de dolari. Pentru echipă, miza e o execuţie bună care să permită ridicarea unui al doilea şi apoi a unui al treilea fond. Pe termen lung, spune Ţaţa, know-how-ul de a administra investiţii în tehnologie din România ar putea ajunge „atât de solid încât România să fie lider în Europa Centrală şi de Est în investiţii în tehnologie“, adică „ceea ce o vreme Bulgaria a fost pentru România, pe acolo veneau investiţiile prin Launchub sau prin Eleven, să putem noi să fim pentru o geografie mai largă“.