ZF IT Generation. Liviu Gherghescu, cel care răspunde de analiza tehnică la BCR Seed Starter, fondul de capital de risc al băncii: La evaluarea unui start-up ne uităm întâi la oameni, apoi la cât de repede poate creşte soluţia - „dacă îţi trebuie şase luni ca să creşti, ai pierdut oportunitatea“

♦ Înainte ca fondul de capital de risc al BCR să investească într-un start-up, fiecare companie trece printr-o analiză tehnică, iar aceasta nu pleacă de la tehnologie, ci de la oamenii din spatele proiectului: „indiferent de tehnologie, dacă sunt oameni capabili şi experţi, putem să construim“.

Înainte ca fondul de capital de risc al BCR să investească într-un start-up, fiecare companie trece printr-o ana­liză tehnică, iar aceasta nu pleacă de la tehnologie, ci de la oamenii din spatele ei. Abia apoi vin arhitectura soluţiei şi întrebarea care cântăreşte cel mai greu este cât de repede poate creşte produsul dacă mâine ar avea de zece ori mai mulţi clienţi.

„E un lucru important să (...) am încredere în oamenii din «deck» (pre­zentarea start-upului pentru investi­tori), pentru că, indiferent de tehno­lo­gie, dacă sunt oameni capabili şi ex­perţi, putem să construim“, a de­clarat Liviu Gherghescu, cel care oferă consultanţă tehnică comitetului care ia deciziile de investiţii la BCR Seed Starter, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, o ediţie specială filmată la BCR Builders House, la lansarea ghidului „The Startup Playbook“.

Gherghescu descrie rolul său drept unul de filtru tehnic între start-up şi comitetul care aprobă banii. „Princi­palul meu rol este să ofer consultanţă tehnică către «boardul» (comitetul) care ia decizii pe investiţii“, spune el. A­naliza porneşte din „deck“, prezen­ta­rea cu care start-upul se reco­man­dă investitorilor, unde fondul cunoaş­te fondatorii şi echipa din spate.

De acolo, evaluarea urmează câţi­va paşi. „Următorul pas este să ne uităm la tehnologie şi la soluţia cu care vine start-upul, să înţelegem cât de «reliable» (fiabilă) este soluţia, cât de scalabilă (capabilă să crească rapid) este soluţia şi cât de «up to date» (actualizată) este tehnologia“, spune el. La final, „le punem pe toate într-un raport şi îl trimitem către boardul care ia decizii pe investiţii“.

Analiza tehnică nu înseamnă citi­rea codului scris de start-up. „Nu ne ui­tăm la codul-sursă, bineînţeles. Ple­căm cu un «demo», încercăm să înţe­le­gem funcţionalităţile aplicaţiei, după care ne mutăm într-o zonă de a vedea o arhitectură“, spune Gher­ghescu. Fondul se uită la componen­tele soluţiei şi la felul în care acestea lucrează împreună: „Cum soluţia, de exemplu, răspunde la partea de secu­ritate, autentificarea şi autorizarea unui utilizator sau care sunt compo­nentele care scriu date în baza de date şi cum scot rapoartele“.

Criteriul care cântăreşte cel mai greu este scalabilitatea, iar Gherghescu îl reduce la o singură întrebare: „Dacă mâine soluţia are succes şi, în loc să aibă 10 clienţi pe serverul respectiv, o să trebuiască să susţină un volum de 100 de clienţi, cât de repede soluţia se poate adapta să crească?“

Răspunsul, spune el, ţine de fundaţia tehnică a produsului. „Dacă îţi trebuie şase luni ca să creşti, ai pierdut oportunitatea“, avertizează el, în timp ce o infrastructură bine gândită permite adăugarea rapidă de capacitate: „acum, în cloud, se întâmplă în câteva minute să pui încă un server lângă (...). Atunci soluţia este suficient de puternică să ţină «load-uri» (volume mari de utilizatori simultan)“. Este, de altfel, şi una dintre recomandările din ghidul lansat de fond, care îi sfătuieşte pe fondatori să scaleze „doar când fundaţia - produs, echipă, «cash flow» (fluxul de numerar) şi mesaj - poate să o susţină“.

De ce contează atât de mult arhitectura, Gherghescu a ilustrat printr-un exemplu pe care l-a dat şi în panelul de discuţii de la eveniment, ca răspuns la o întrebare despre cele mai mari provocări ale unui start-up: costul unei ore în care aplicaţia nu funcţionează creşte odată cu mărimea clientului. „Din cauza unei arhitecturi, unei aplicaţii care nu funcţionează o oră, o companie mică poate să aibă o pierdere de o mie de euro. Pentru o companie medie, de 10.000, iar pentru o bancă“ mult mai mult, a spus el. Cu alte cuvinte, aceeaşi slăbiciune de arhitectură produce pagube cu atât mai mari cu cât clientul este mai mare.

Inteligenţa artificială a intrat deja în aproape tot ce vede fondul. „Majoritatea soluţiilor pe care le vedem au în spate, mai mult sau mai puţin, AI «embedat» (încorporat)“, spune Gherghescu. Pentru fond, tehnologia este în primul rând un instrument de lucru: „AI-ul este un «tool» care ne ajută să fim mult mai productivi, să scoatem rapoarte mult mai rapide, spune el.