ZF IT Generation. Mihai Biclineru, CSO al CityDock: Am ajuns cu soluţia de micromobilitate în şapte ţări europene. În continuare avem în vedere o expansiune la nivel internaţional, dar ne concentrăm şi pe evoluţia noastră la nivel naţional

♦ CityDock a luat naştere în 2019, iar prima staţie de încărcare şi securizare pentru trotinete electrice a apărut după un an de dezvoltare ♦ Staţiile de încărcare şi securizare ale CityDock sunt produse într-o fabrică de lângă Bucureşti ♦ Pentru a accelera extinderea la nivel internaţional, start-up-ul a dezvoltat şi un sistem de franciză

Start-up-ul românesc CityDock, care îşi propune să transforme industria de micromobilitate utilizând tehnologia pentru a crea un produs adaptabil şi fiabil de încărcare şi securizare a trotinetelor electrice – mai exact staţii de încărcare şi securizare pentru vehicule electrice -, a ajuns deja cu soluţia în şapte ţări europene şi vrea să îşi continue expansiunea la nivel internaţional.

„Oferim o soluţie care integrează toate cele necesare pentru dezvoltarea micromobilităţii. Am vândut deja în şapte ţări europene, precum Spania, Italia, Ungaria şi Bulgaria, pe lângă România. În plus, soluţia noastră este implementată şi în Statele Unite ale Amercii şi în America de Sud. De curând ne-a contactat o bancă din SUA care vrea să implementeze soluţia CityDock pentru angajaţi, pentru a reduce dezordinea din birouri - pentru că angajaţii au început să urce trotinetele în birouri, pentru a le încărca“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Biclineru, chief strategy officer (CSO) al CityDock.

CityDock a luat naştere în 2019, iar primul prototip a apărut după aproximativ un an de dezvoltare, a mai spus Mihai Biclineru. El a adăugat că soluţia dezvoltată de CityDock a fost lansată pe piaţa din România în 2020, şi apoi a început să se extindă peste graniţă.

„Am lansat proiectul în România pentru că aici ne dorim să facem schimbarea. Am început prin plasarea primelor dockuri în parcările din malluri şi hoteluri. A fost testată soluţia, totul a decurs conform planului, chiar dacă România în mod normal este puţin mai reticentă la opţiunile de transport alternativ.“

„Au fost persoane receptive şi am reuşit să derulăm proiectul aici. În continuare, noi insistăm să dezvoltăm proiectul aici, în România, dar şi la nivel internaţional.“

Pentru a accelera extinderea la nivel internaţional, start-up-ul a dezvoltat şi un sistem de franciză pentru soluţiile pe care le dezvoltă.

„Am conceput şi un program de franciză, unde oricine poate deveni proprietar de CityDock. Iar oamenii sunt interesaţi, mai ales în contextul în care preţurile pentru combustibil au crescut foarte mult. Spre exemplu, ultima discuţie notabilă a fost cu cineva din New York, US, care a apelat la noi tocmai pentru că au costuri foarte mari legate de transport, iar o opţiune este transportul prin alte mijloace – bicicletă, trotinete.“

În prezent, echipa din spatele CityDock este formată din CEO-ul start-up-ului Marius Muşat şi alţi cinci membri care îndeplinesc diverse atribuţii. De asemenea, dock-urile (staţiile de încărcare şi securizare) sunt produse lângă Bucureşti, împreună cu o firmă parteneră.

„Ele sunt fabricate din metal solid şi folosim tehnologia pentru integrarea sistemelor smart. Noi avem web site-ul nostru, însă suntem prezenţi şi vindem pe mai multe marketplace-uri, atât româneşti cât şi internaţionale. Spre exemplu, suntem prezenţi şi pe eMAG marketplace.“

În prezent, echipa CityDock dezvoltă o nouă variantă a aplicaţiei care să aducă noi funcţionalităţi. „Sperăm ca în maxim două săptămâni să fie deja testată noua versiune a aplicaţiei, pentru a o putea lansa şi a fi folosită de către companii şi utilizatorii persoane fizice.“

Până acum, start-up-ul românesc s-a dezvoltat cu fonduri proprii, iar în continuare reprezentanţii CityDock nu au ca obiectiv o finanţare, ci creşterea organică.

„Ne-am descurcat din propriile fonduri. Suntem deschişi la investiţii, ştim că ne-ar ajuta să ne atingem scopurile mai rapid. Ar fi un boost pentru noi, dar în continuare nu le vizăm. În principiu încercăm să ne dezvoltăm durabil şi asta înseamnă să supravieţuim cumva cu propriile noastre finanţări. Asta este pentru noi prioritar“, a spus Mihai Biclineru.

El a menţionat că investitorii români sunt mai interesaţi să finanţeze start-up-uri care sunt mai mult în zona de software, în timp ce investitorii străini sunt atraşi şi de soluţiile din zona de hardware.

„Noi avem şi partea de soft integrată în produs, dar suntem mai mult hardware. Produsul nostru este solid şi este prezent în jurul nostru, astfel că am avut o deschidere mai mare de la investitori străini, dar nu am concretizat nimic până la acest moment. Suntem încă la început, mergem odată cu trendul pe care îl are micro-mobilitatea.“

În ceea ce priveşte veniturile înregistrate de start-up-ul românesc, Mihai Biclineru nu a furnizat date concrete, însă a spus că anul 2021 a dublat veniturile înregistrate în 2020 de companie.

„Sperăm să menţinem acest trend şi pentru 2022. N-am avut parte de o creştere explozivă, dar acum începe să se întrevadă o posibilitate de mărire, chiar peste dublu, a veniturilor, în ceea ce priveşte anul 2022. Iar în cinci ani sperăm să avem o prezenţă internaţională puternică. Micro-mobilitatea o să devină o normalitate pentru noi în următorii cinci ani şi conform calculelor pe care le-am făcut cu membri echipei şi potrivit studiilor pe care le-am demarat, nu cred că exagerez când spun că nu va fi nevoie de mai mult de cinci ani.”

 

Ce a mai spus Mihai Biclineru la ZF IT Generation

► În ceea ce priveşte impactul pe care îl are CityDock asupra mediului – 60% din gazele cu efect de seră care sunt emise de mijloacele de transport persoane sau de transport marfă sunt generate de către autovehiculele personale. În cazul în care devine o normalitate micro-mobilitatea, am putea să ne bucurăm de o calitate a aerului cu până la 60% mai bună în capitalele europene şi nu numai. Este un procent foarte mare care vine de la transportul cu autovehicule personale. În situaţia normalizării infrastructurii pentru biciclete şi scutere electrice, noi putem să aducem avantajele acestea.

► Legislaţia europeană duce cumva în direcţia reducerii gazelor cu efect de seră cel puţin în capitale. Şi ştim că lucrul acesta se discută şi la nivel de Primăria Bucureştiului pentru un centru al Capitalei pietonal. Acum sunt foarte multe maşini, noxele încep să se adune şi afectează direct calitatea vieţii. Lăsând la o parte efectul pe care îl are, abia poţi să te deplasezi mai repede şi să ajungi mai repede şi mai ieftin la locul de muncă, este şi avantajul acesta indirect al îmbunătăţirii calităţii aerului, inclusiv poluarea prin sunet e un lucru care se ia în calcul în capitale aglomerate.

► Avem deschidere din ce în ce mai mare de la corporaţii, care doresc implementarea sistemului CityDock pentru angajaţii lor - companiile de ITşi băncile.

► Utilizatorii aplicaţiei pot să plătească pentru încărcare, pentru securizare şi pentru spaţiul din dock prin aplicaţie. Iar companiile care aleg să ofere acest serviciu pentru angajaţii lor pot să acopere costurile cumpărării dock-ului şi de curent electric. De asemenea mai avem opţiunea de montare a unui display publicitar care poate să genereze venituri sau vizibilitate pentru companie - se pot afişa mesaje încurajatoare pentru angajaţi să îşi folosească mijloacele de mică mobilitate.

► Provocările există în continuare. Trebuie să reuşim să schimbăm mentalitatea, adică să trecem de la faptul că opţiunile de micro-mobilitate sunt ceva cu care ieşim în parc să ne distrăm, către ceva cu care într-adevăr poţi să te duci la primărie, la magazin să îţi faci cumpărăturile, să-ţi faci treburile de zi cu zi în detrimentul unui autovehicul. Asta este ceea ce ne-am propus şi este cea mai mare provocare.

► Start-up-ul a luat naştere în 2019, iar în aproximativ un an a fost dezvoltat şi primul prototip de CityDock. În România să dezvolţi un prototip durează mult, costă mult, e un proces complicat.