ZF IT Generation

ZF IT Generation. Radu Georgescu, Gecad Ventures: Pentru moment am scos din priză proiectul investiţiilor mari, de 2-5 milioane de euro, ne concentrăm pe zona de seed şi business angel

8 ian 2020 Autor: Adrian Seceleanu

Fondul se va concentra pe investiţii de 50.000 de euro până la un milion de euro. Dintre proiectele în care a investit Gecad până acum, start-up-ul local FintechOS are potenţialul de a ajunge „încet, încet” pe urmele UiPath, spune românul care a deschis seria tranzacţiilor spectaculoase din industria de IT prin vânzarea unei tehnologii antivirus către Microsoft în 2003.

Gecad Ventures se va concentra în următoarea perioadă pe investiţii de tip seed şi business angel, cu valori între 50.000 de euro şi 1 mil. euro, îm start-up-uri care se află în prima perioadă de dezvoltare dar au deja un concept de produs. Schimbarea a fost făcută în condiţiile în care proiectul Gecad de a se concentra pe investiţii de tip serie A (cu valori între 2 şi 5 mil. euro) nu a avut tracţiunea aşteptată, a declarat Georgescu în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

„Am făcut schimbarea de la povestea ultimilor doi ani în care spuneam că Gecad Ventures este un fond de investiţii serie A, cu investiţii de la 2 la 5 milioane de euro. Am revenit - pentru moment, vorbim de ce se întâmplă acum - la investiţii de tip seed, de tip business angel de la 50.000 euro, 100.000 de euro, 500.000 de euro, până la 1 mil. euro, deci zona aceasta de început în care există conceptul produsului, există MVP-ul. Sunt foarte dornic să ajut echipele bune într-un fel sau altul”, a declarat Georgescu.

El a explicat în cadrul emisiunii care au fost raţiunile acestei schimbări. „Am văzut această oportunitate de investiţii în serie A care este o oportunitate, este un loc care nu este foarte activ în momentul acesta. Seed, business angels există şi am încercat să ridic acest fond împreună cu Bogdan Iordache şi cu Carmen Sebe. Am făcut o schimbare pentru că a trecut suficient de mult timp (…) Am decis să revin la tot ce înseamnă business angel, să îmi suflec din nou mânecile şi să ajung în câmpul de luptă. Mi se pare că există această poveste despre antreprenoriat, această poveste cu două laturi şi sunt două tipuri de susţinători a două tipuri de teze: sunt unii care zic că antreprenorii sunt cei care prind oportunităţile, încearcă pe asta, nu merge, o încearcă pe asta, nu merge, o încearcă pe asta, paf, a mers, extraordinar. Oameni cumva care se mută foarte repede după alte oportunităţi, în alte idei, dacă nu a mers, o scoţi repede din priză. Există în partea cealaltă oameni care spun: cei care câştigă sunt ăia care sunt perseverenţi, care încearcă - dacă nu a ieşit, mai încerci o dată încerci acelaşi lucru şi tragi de el până iese. Cred foarte tare că nicio extremă nu este adevărată, realitatea este un­deva la mijloc, trebuie să încerci până când, la un moment dat, trebuie să o scoţi din priză. În zona această antreprenorială, hi-tech, investiţii de tip VC, un 2-3 ani dacă o companie nu are (...) începi să îţi pui întrebări serioase. Aşa şi cu fondul seria A: foarte bune premisele, la un moment dat acum, la sfârşitul anului 2019 am zis: OK, hai că trece timpul pe lângă noi, l-am scos frumuşel din priză şi am revenit în zona în care ştim despre ce este vorba şi care este o oportunitate extraor­dinară.”

Georgescu, unul dintre cele mai cunos­cute nume din industria locală de tehnologie după o lungă serie de exituri de succes din companii locale, începută cu vânzarea antivirusului RAV gigantului Microsoft în 2003, spune că în prezent ecosistemul de start-up-uri hi-tech din România se află într-o perioadă foarte bună, iar perspectivele sunt de asemenea unele optimiste. „A crescut extrem de mult în ultimii cinci ani, să spun. A crescut pe de o parte pentru că au apărut fonduri de investiţii, pe de altă parte pentru că au apărut business angels sau au apărut oameni dornici să investească în tehnologie.“

Foarte important au apărut oameni dornici să investească în tehnologie din generaţia de antreprenori care au vândut o companie deja. Şi asta este cel mai important: s-a vândut o masă critică de companii de tehnologie care a produs în fondatori, în antreăprenori, cât şi în nivelul următor de oameni knowledge foarte mult, networking foarte mult şi bani. Care bani se reîntorc în sistem. Este Interakt/Adobe care au creat o mini-mafia în jurul lor. Mafie în sensul bun, de oameni care au lucrat împreună au făcut bani împreună şi vor să mai lucreze, să mai facă bani împreună. Tot ce a însemnat RAV, Bitdefender, mâine poimâine apar oamenii din UiPath, care vor veni cu bani cu networking, cu knowlwdge de business.”

 

Ce a mai declarat Radu Georgescu în cadrul emisiunii:

  • În 94 eu vândusem deja o companie distribuitorului de produse Autodesk din România, care avea un program software pe care îl făcusem eu pentru Autocad.

  • Văd şi cunosc start-up-uri care duduie, care explodează. Cunosc foarte multe start-up-uri care nu reuşesc la prima iteraţie dar construiesc echipe foarte bune care la o a doua iteraţie pot fi de succes. Nu mai departe decât investiţiile mele care pur şi simplu au motoare foarte bune.

  • Foarte, foarte bună echipa de la Smart Bill. Eu am lucrat cu ei, am discutat, i-am mai ajutat pe ici pe colo cu câte ceva, de 5-6 ani, şi în fiecare an ne puneam problema în ce am putea investi ca lucurile să meargă înainte. În urmă cu doi ani de zile împreună cu Catalyst, cu Marius Ghenea, am găsit acel proiect, eu l-au ăimplementat foarte interesant, toată partea aceea de contabilitate, trecerea de la o firmă de facturare la  o firmă de contabilitate online. Un super-spectacol să treci de la FoxPro la online SaaS şi aşa mai departe. Şi iată că pasul următor în care intrarea în acest club alături de Visma este un pas absolut imens pentru companie, pentru clienţii companiei. Un pas foarte bun, foarte important pentru ei, ca antreprenori. Munceşti, munceşti, la un moment dat trebuie să vezi şi un efect.

  • Dar de departe nu totul se întâmplă în Bucureşti pentru că nu este Bucureşti şi Cluj, este Bucureşti, Cluj, SIbiu, Timişoara, Târgu Mureş, este Iaşi, este Braşov, este Oradea. Se întâmplă lucruri peste tot.

  • Fintech OS a pornit la fel cu discuţii multe la început cu fondatorii, urmate de investiţii de la mai multe entităţi. În acest moment este o firmă despre care poţi să presupui onest faţă de tine că are şanse să o ia pe urmele UiPath, încet, încet aşa. Este un potenţial foarte mare, este o echipă foarte bună, ei acoperă o necesitate foarte adevărată. Au reuşit să facă lucrurile să meargă, au reuşit ca din nimic să creeze contracte, ceea ce până la coadă este cel mai important. Dacă ai clienţi, trăieşti.

  • Mie îmi vin în inbox cam 200 de propuneri de investiţii pe lună, este un număr mare, care se apropie de spam. Cam vreo 150 merită doar să le treci prin diagonală. Sunt de trei feluri aceste mesaje: unele sunt din industrii care pur şi simplu nu sunt de interes pentru mine. Primesc 20 de mesaje pe lună de propuneri de investiţii în imobiliare, în real-estate, pur şi simplu nu este pentru mine, nu am niciun comentariu dacă propunerile sunt bune rele, habar nu am, nu ştiu dar nu o să investesc niciodată într-o clădire de birouri care are următorul diferenţiator. Nici nu ştiu. După aceea sunt mulţi care au idei, care au proiecte, nu au nimic început, şi ei nici măcar nu ştiu de unde să înceapă, adică e-mail-uri care spun aşa: am ideea să fac asta. Doar ideea. Este bună? Dar idei am şi eu în fiecare câte 20, ai şi tu câtye 20, ideile sunt nemaipomenite. (Sunt întrebat - n.red.): <<Ar fi frumos să existe un software, un ceva, un loc în care să se întâmple cutare?>> Da, dar unu, ia şi fă-l, ceea ce înseamnă că îţi trebuie o reţea, să ai bani, să ştii să-l faci, după aceea ia şi fă bani cu el. <<Pai staţi trebuie să fac bani cu el?>> Sunt discuţiile cu antreprenorii de acum zece ani. Astăzi antreprenorii sunt mult mai deştepţi de atât dar în continuare există o bună parte de antreprenori care nu ştiu despre ce este vorba în viaţă. Şi mai sunt unele care pur şi simplu vin cu un ton nepotrivit de genul - <<am un business foarte bun, dacă te interesează sună-mă aici>>. Guess what, nu mă interesează!.

  • Din 2.400 de propuneri pe an, cam 50 pe lună, 600 pe an sunt propuneri la care chiar ne uităm la modul serios. Ne uităm, discutăm cu antreprenorii, ne uităm pe powerpoint-uri, ne uităm pe pîlanuri, pe ce au făcut, încercăm să înţelegem cât mai bine, încercăm să urmărim o perioadă de timp să vedem o dinamică, pentru că investitorii nu investesc în poze ci în filme. Nu vii azi şi mâine ai investiţia oricât de bun ai fi, trebuie să vezi un pic de dinamică, ce ai promis şi s-a întâmplat, ce ai promis şi nu s-a întâmplat.

  • Nu am investit nici la FintechOS, nici la SmartBill şi nici la TypingDNA pentru că am primit un mail. Am un prieten foarte bun în SUA, managing partner la August Capital, care în teza lui de investiţie spune noi nu investim în companii care nu ne-au fost recomandate de un cunoscut. Deci primul tău challenge ca antreprenor dacă este să investesc în tine este să găseşti pe cineva din cercul meu care să te recomande. Şi brusc ţi-ai creat un filtru. Mă uit şi ne uităm în permanenţă la cele 600 să zicem de propuneri. Realitatea este însă că investiţiile se fac în acele companii în care îi cunoşti într-un fel sau altul sau ai o relaţie măcar la nivelul 2 prin nişte cunoscuţi de încredere cu antreprenorii.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania
Innovation Partner:
Partener: