ZF IT Generation

ZF IT Generation. Radu Motişan, fondator uRADMonitor, care a dezvoltat o reţea globală IoT de senzori care măsoară calitatea aerului, pregăteşte şi un dispozitiv portabil, pentru clienţii consumer

17 iul 2020 Autor: Adrian Seceleanu

La un moment dat vom avea şi o aplicaţie care ar putea face o hartă verde a locurilor cu aer curat din diferite zone.

uRADMonitor, un start-up local care a dezvoltat la nivel global o reţea de senzori care măsoară calitatea aerului, are în plan să lanseze şi dispozitive portabile, care le vor permite clienţilor de tip consumer să afle date despre calitatea aerului în zonele în care se află.

„Una e să avem un dispozitiv fixat pe un stâlp şi e foarte interesant să avem ceva de genul ăsta prins pe braţ sau la rucsac sau la bicicletă pentru că există această piaţă a celor interesaţi de sport în aer liber, dar unii dintre ei nu ştiu că atunci când aleargă pe lângă un bulevard plin cu maşini îşi fac foarte mult rău. Trebuie să întărim această parte de conştientizare, e foarte important. Mai departe individul respectiv va fi mai atent cu maşina pe care o conduce, cu cât arde gazul, cât merge lumina şi aşa mai departe“, a declarat Radu Motişan, fonda­tor al uRADMonitor, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „Acest dispozitiv va măsura pulberile în suspensie din aer. Acest aparat îl conectăm la un telefon mobil printr-o conexiune Bluetooth, e totul  foarte uşor, iar din aplicaţie vedem o dată în timp real datele, dar telefonul funcţio­nează şi ca releu, în background el transmite către infrastructura centralizată date şi în felul cesta reţeaua află tot mai mult despre acea zonă. E foarte necesar pentru că la moment dat vom avea şi o aplicaţie care ar putea face o hartă verde, să-i spun aşa, dacă tu vrei să te bucuri de un aer curat şi eşti în oraş şi vrei să vezi când poţi să alergi sau pe unde vrei să faci un picnic sau dacă ai un copil mic, tot aşa care este zona cea mai bună în care tu să-ţi foloseşti cele 30 de minute de plimbare. Costul orientativ va fi de aproximativ 100 de dolari, sperăm să îl lansăm pe piaţă anul acesta“.

Motişan a relatat în cadrul emisiunii şi cum a pornit la drum proiectul. „uRADmonitor este un proiect destul de mare spre deosebire de diverse direcţii pe care le vedem. Aş zice că am pornit cu ceva foarte ambiţios pentru că e o tehnologie care din primul moment de când a fost creată a ţintit o extindere globală. uRADmonitor este o reţea de senzori care măsoară parametri care pot să aibă cu impact asupra sănătăţii noastre. Acest lucru se face cu aparate fizice care trebuie instalate peste tot, şi când spun peste tot chiar mă refer la o prezenţă globală. Şi mai înseamnă infra­struc­tură de tip big data, adică pentru că sunt aşa multe aparate pe teren - avem şi foarte multe date pe care le concentrăm, le analizăm şi aflăm lucruri noi despre cum arată mediul prin prisma acelor lucruri invizibile care totuşi ne pot afecta. Aproape că am început în garaj deşi nu a fost garaj - a fost o bucătărie. Îmi plăceau foarte mult diverse lucruri prin prisma hobby-urilor mele - eu ca pregătire sunt analist programator. M-am anga­jat din facultate, am făcut foarte mult software, am încercat chiar şi o firmă pe direcţia asta, dar de la un moment în viaţă cred că înce­pem să facem ceea ce ne place şi în ce mă priveşte pe mine am pus cap la cap multe dintre pasiunile mele. Una era electronica, alta era fizica, chimia şi aşa mai de­parte şi am făcut un sistem auto­mat care putea să ia nişte date, de la senzori şi să îi raporteze în mod automat prin internet. La vremea respectivă nu se vorbea de ceea ce acuma am numi IoT, dar practic asta am făcut, un sistem IoT, un sistem micuţ care foloseşte foarte puţină energie, care nu are nevoie de un calculator şi totuşi este un sistem de calcul cu senzori şi cu tot ce ţine de partea de raportare în cloud.“

De la stadiul de hobby din 2013 al proiectului, Motişan a transformat gradual proiectul într-un  business. „Cred că primul prototip funcţional am reuşit să îl pun cap la cap undeva în 2013 la nivel de hobby. Am ajuns să văd în timp, odată ce am acumulat experienţă pe direcţia asta, că facem foarte uşor partea de prototipare, foarte uşor reuşim să punem cap la cap ceva interesant, dar de acolo până la a avea un produs, până la a avea ceva fiabil şi până la a putea accesa piaţa, toate acestea sunt obstacole în sine care trebuie depăşite.“

„Aş zice că le-am luat gradual dar nu ştiam atunci ce o să mă aştepte. Chiar la început am fost foarte încântat de realizarea tehnică pe care am făcut-o şi am activat foarte mult în forumuri tehnice de unde am ajuns să învăţ de la oameni foarte pricepuţi, am primit feedback că am am pus cap la cap idei foarte bune şi se contura tot mai clar ideea că dacă am făcut un aparat ar fi foarte interesant să am 10 apoi să am 100 şi am avut şi acei early adopters în acele forumuri tehnice care m-au încurajat să merg mai departe. Am făcut o mică pauză dar undeva în doi ani deja eram gata pentru piaţă, aveam un produs stabil pus bine la punct din prisma a ce înseamnă componentele care intră în el, procesul de fabricaţie optimizat cât de cât şi pe partea aceasta economică, să nu fie piese mai multe decât trebuie, să nu fie procesul mai complicat decât poate fi şi aşa mai departe. Şi am început cu acele 10 şi apoi 100 şi aşa mai departe aparate împinse pe piaţă. Apoi am acumulat experienţă şi am încercat să mă mulez tot mai bine pe piaţa pe care o descopeream şi ea mă descoperea pe mine - un drum foarte interesant dar adevărul e că au fost lecţii de învăţat şi încet încet a trebuit să fac lucrurile un pic mai serios decât acel nivel de hoby iniţial. Am început cu finanţare din fonduri proprii, proiectul a fost bootstraped cum se spune, şi asta mi-a fost oarecum la îndemână prin prisma activităţii pe care am avut-o, activând în zona software, pot să spun că m-am descurcat bine şi am putut să mă extind şi într-o zonă adiacentă investind în piese în componente şi ce a fost nevoie la început. Dar foarte repede prin early adopters la care am avut acces am reuşit să intru pe piaţă şi proiectul ajungea să se autofinanţeze direct prin vânzari“.

 

Ce a mai declarat Radu Motişan în cadrul emisiunii:

► Primii clienţi au fost americani. Proiectul luase formă imediat după accidentul de la Fukushima. Eu am ieşit pe piaţă cu un sistem automat care putea să monitorizeze inclusiv fondul de radiaţie gamma. Oamenii în acele momente aveau foarte multe întrebări şi foarte puţine răspunsuri şi era foarte clar că la nivelul de experienţe extraordinar cum poate fi un cataclism noi nu suntem pregătiţi şi atunci avem nevoie de cât mai mult ajutor putem să găsim şi să aducem şi sigur că aşa cum se tot spune de inovaţie, să căutăm soluţii noi să începem să rezolvăm probleme într-un alt mod.

► Formula cu IoT-ul prin care noi avem senzori peste tot era un posibil răspuns pentru astfel de problemă pentru că vedeam cum se răspândesc anumite substanţe, care e nivelul de contaminare, oamenii puteau să aibă acces la date în timp real.

Toate aceste probleme îşi găseau un răspuns în ceea ce am făcut eu iar cei care au fost primii clienţi pot să spun că au găsit o unealtă pe care o căutau.  Ei au auzit de mine pe forumurile tehnice la care am participat.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania
Innovation Partner: