ZF IT Generation. Silviu Homoceanu, cofondator şi CTO, Almetra - platformă AI pentru digitalizarea fabricilor care a luat recent o finanţare de 19 mil. de dolari de la un fond care a investit şi in OpenAI, Spotify şi Pinterest: Vrem să triplăm afacerea şi să ajungem la 50 de fabrici anul acesta. Următorul pas este un birou în SUA

♦ Runda de serie A a fost condusă de fondul transatlantic blisce, cu participarea fondului românesc Underline Ventures şi a altor investitori din Europa şi SUA ♦ Platforma Almetra este compusă din partea hardware - camere video şi senzori - şi partea software - modele de inteligenţă artificială rulate local, în fabrică ♦ Clienţii start-up-ului sunt grupuri industriale mari, cu fabrici în diferite ţări din Europa, inclusiv în România. Printre aceştia se numără Bosch, Siemens Energy, ABB şi Aumovio (fostul Continental).

Almetra, start-up-ul de inte­ligenţă artificială pentru in­dustria de producţie cofon­dat la Berlin de românul Silviu Homoceanu, şi-a pro­pus să îşi tripleze cifra de afaceri şi să ajungă la circa 50 de fabrici echipate cu teh­nologia sa până la finalul anului, de la apro­ximativ 30 în prezent. Compania, cunoscută ante­rior sub numele Deltia, a atras recent o rundă de finanţare de serie A de 19 milioa­ne de dolari (16,3 milioane de euro), a treia de la înfi­in­ţare, care ridică totalul investi­ţii­lor obţinute la circa 25 de milioane de do­lari (21 de milioane de euro). Noile re­sur­se vor merge către accelerarea creş­­terii şi deschi­derea unui birou în Statele Unite, în următoarele şase luni.

„Anul trecut am avut o creştere de trei-patru ori, iar anul acesta va fi similar. Cred că vom tripla cifra de afaceri şi că vom ter­mina anul cu circa 50 de fabrici în porto­foliu“, a declarat Silviu Homoceanu, cofon­dator şi CTO al Almetra, în cadrul emisiu­nii ZF IT Generation. După ce a absolvit infor­matica la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi a obţinut un doctorat în Ger­mania, el a lucrat aproape un deceniu în cadrul grupului Volkswagen pe maşini auto­nome, ultima poziţie fiind cea de head of self-driving systems software la Volks­wa­gen Commercial Vehicles. Din experienţa acu­mulată, au apărut şi ideile care stau la baza soluţiilor pe care le aplică acum în fabrici, după ce a vizitat peste 200 de unităţi de pro­duc­ţie. Almetra a fost fondată în 2022, la Berlin, împreună cu Maximilian Fischer, ca­re ocupă poziţia de CEO, şi cu sprijinul stu­dioului de inteligenţă artifi­cială Merantix.

Concret, Almetra in­stalează camere şi calcu­la­toare la nivelul liniilor de producţie şi digitalizează procesele - de la asamblare la intralogistică -, pentru a arăta echipelor din fabrică ce se întâmplă în timp real. Problema centrală ţine de vizibilitate.

„Într-o fabrică, dacă te uiţi la o linie şi întrebi dacă vor atinge targetul schimbului, majoritatea au nevoie de o jumătate de oră ca să spună dacă se va întâmpla acest lucru sau nu. E ca şi cum conduci pe autostradă şi ai un vitezometru, dar nu vezi strada. Noi oferim transparenţa asupra cauzalităţii - de unde vine ceea ce se întâmplă“, a explicat el.

 

Cum funcţionează sistemul

După ce echipamentele - senzori, ca­me­re şi calculatoare într-un „server rack“ - sunt instalate de personalul fa­bricii, siste­mul începe să colecteze date, iar după două-trei săptămâni de obser­va­ţie clientul primeşte rapoarte şi reco­man­dări de optimizare.

Nu partea de hardware este diferen­ţiatorul, ci valoarea stă în software şi în modelele de inteligenţă artificială, zona din care provine echipa.

„Datele trec printr-un model «profe­sor», o reţea neuronală de peste 100 de miliarde de parametri, pe care am con­struit-o în trei ani cu date din diverse fa­brici. Pe baza lor antrenăm modele «stu­dent», mai mici şi specializate pe fiecare client, care rulează direct pe calculatoa­rele instalate la nivelul liniei“, a detaliat cofondatorul şi CTO-ul Almetra.

Costul unui proiect variază în funcţie de numărul de staţii: pentru o linie cu 10-20 de staţii se situează sub 50.000 de euro, cu hardware inclus. Partea de soft­ware este vândută ca abonament anual, de tip „SaaS“. Modelele sunt antrenate pe infrastructura proprie a companiei, pe un server din Berlin, nu în „cloud“.

 

 

Diferenţiatorul: dincolo de „ai o problemă“

Pe piaţă există deja mai multe companii concentrate pe anumite părţi ale procesului de optimizare din fabrici, însă cele mai multe au rămas instrumente de „continuous improvement“, care colectează date pentru a vedea cât timp durează un anumit ciclu de producţie, ce activităţi se petrec ş.a.m.d. Diferenţa pe care o revendică Almetra ţine de a merge mai departe, până la intervenţia în producţia de zi cu zi.

„Companiile respective - şi sunt câteva şi din Statele Unite, şi în Europa - au luat nişte decizii despre arhitectura produsului care nu le permit să devină un «shop floor management tool», un «daily driver», un sistem care să intervină în producţia de zi cu zi. Pentru noi a fost clar de la început că, pe lângă a digitaliza şi a optimiza procesele de producţie, nu ne vom opri aici“, a argumentat Homoceanu, explicând diferenţa printr-o analogie medicală.

„Pentru mine nu e suficient să merg la doctor şi să îmi spună «ai o problemă». Vreau să îmi spună ce problemă am, să îmi dea un medicament şi să mă consulte după aceea, ca să rămân sănătos. Competitorii noştri spun fabricilor «ai o problemă» şi se opresc acolo.“

Un al doilea diferenţiator ţine de arhitectură. Mulţi competitori, mai ales din SUA, sunt „cloud-based“ şi nu pot intra pe piaţa europeană din cauza regulilor de protecţie a datelor.

„Am pornit de la premisa că, dacă un sistem vrea să ajute în fiecare zi, trebuie să funcţioneze direct în fabrică, unde datele să nu meargă într-un «cloud». E singurul mod în care îl putem vinde în Europa, ca să fim «compliant» cu legea“, a subliniat el.

Almetra lucrează în special cu mari grupuri industriale, mai ales din zona auto, printre clienţi numărându-se Bosch, Siemens Energy, ABB şi Aumovio (fostul Continental). Sunt companii cu fabrici răspândite în toată Europa, din Spania, Germania, Elveţia şi Polonia până în Serbia, Bulgaria, şi inclusiv România, cu unităţi lângă Oradea.

La clienţi precum Bosch, creşterile de productivitate au fost de circa 19%, iar la ABB în jur de 15%, potrivit cofondatorului Almetra.

 

Pariul american

Cea mai mare parte din runda de serie A va merge către expansiunea în Statele Unite şi către angajări, pe zona de vânzări şi de produs. Compania coordonează totul deocamdată din Berlin, dar pregăteşte pasul spre SUA.

„Coordonăm totul din Berlin, dar la un moment dat trebuie să facem pasul local, iar asta se va întâmpla în următoarele şase luni. Am înregistrat deja compania în Statele Unite şi cel mai probabil vom porni cu un birou la Boston. Vedem multe fabrici care se construiesc la graniţa dintre Mexic şi SUA şi vrem să fim parte din acest «reshoring»“, a precizat Homoceanu.

 

Robotică şi noi funcţionalităţi

Un pas important finanţat de rundă este trecerea de la digitalizare şi optimizare către automatizarea propriu-zisă. Sistemul identifică deja ce părţi din proces ar avea sens să fie automatizate, iar robotica este direcţia următoare.

„Avem capacitatea astăzi să observăm care părţi ale proceselor ar putea fi valorificate în sensul automatizării - care au sens să fie automatizate şi dacă este fezabil. Partea de robotică începe acum, mai degrabă ca un proiect de pre-dezvoltare, şi va intra în dezvoltare în 2027“, a explicat el.

Pe lângă robotică, compania extinde şi produsul actual. Pornită ca o soluţie concentrată pe „computer vision“, Almetra se îndreaptă spre multimodalitate, adică integrarea cu sistemele care există deja în fabrici.

„Când am început, eram foarte concentraţi pe «computer vision», pentru că este unul dintre cei mai puternici senzori non-intruzivi. Acum mergem tot mai mult pe multimodalitate: integrăm sistemele care există deja în fabrici, de la «manufacturing execution systems» la «PLC»-uri, ca să dăm o imagine completă a ceea ce se întâmplă. Le-am testat cu o grupă de clienţi şi vrem să le punem la dispoziţia tuturor“, a adăugat cofondatorul şi CTO-ul Almetra.

Runda de serie A îi oferă companiei spaţiu de manevră pentru paşii următori, iar momentul următoarei finanţări va depinde de rezultatele din Statele Unite şi de atingerea unor obiective de venituri şi de număr de fabrici aflate în portofoliu.

„După rundă e înainte de rundă. «Runway»-ul este în jur de 24 de luni, iar cel mai probabil, la mijlocul sau finalul lui 2027, vom avea răspunsuri la ipotezele pe care vrem să le validăm, mai ales pe piaţa din Statele Unite“, a conchis Silviu Homoceanu.