ZF IT Generation. Start-up Pitch. Marius Funie, fondator bucuresti.help, platformă care creează reclamaţii către instituţiile potrivite din Bucureşti cu ajutorul AI: „Lucrurile funcţionează dacă le arăţi cu degetul, putem pune presiune pe autorităţi să ne rezolve problemele”

♦ Bucuresti.help, lansată acum o lună, este o platformă civică gratuită prin care un bucureştean fotografiază o problemă urbană, iar inteligenţa artificială recunoaşte categoria problemei şi redactează sesizarea oficială către instituţia responsabilă ♦ Tot procesul durează sub 90 de secunde Aplicaţia acoperă 23 de categorii de probleme (de la gropi, trotuare şi iluminat la parcare ilegală, maşini abandonate, STB sau Metrorex) şi a mapat circa 70 de instituţii, de la primăriile de sector la Poliţia Locală sau ANPC; pentru anumite categorii, dacă rămân fără răspuns 30 de zile, sesizările pot fi escaladate la Avocatul Poporului.

Cu toţii ne enervăm când vedem gropi pe drum sau un trotuar ocupat de maşini, dar puţini dintre noi fac şi pasul de a trimite o sesizare, fiindcă adesea se tem de birocraţie sau nu ştiu cui. bucuresti.help, o platformă civică gratuită lansată acum o lună, vrea să elimine tocmai acest obstacol: fotografiezi problema, iar inteligenţa artificială identifică despre ce este vorba şi scrie, în locul tău, sesizarea oficială către instituţia potrivită, făcând referire la textele de lege potrivite. Tot procesul durează mai puţin de două minute.

„Poţi să faci sesizarea undeva în sub 90 de secunde, am calculat eu. Deci pe un cetăţean al Bucureştiului, ca să sesizeze şi poate chiar să rezolve problema, îl costă aproape două minute”, a spus Marius Funie, fondatorul Bucuresti.help, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

„Am încercat să fac totul foarte simplu”, spune Funie. Utilizatorul încarcă o fotografie, iar în spate intervine modelul de inteligenţă artificială Claude, care verifică în care dintre cele 23 de categorii de probleme s-ar încadra imaginea. Urmează localizarea pe hartă (automat dacă eşti la faţa locului sau manual de acasă) şi, opţional, câteva detalii suplimentare. Apoi inteligenţa artificială redactează sesizarea, cu trimitere la legea încălcată şi la ce ar trebui să facă instituţia. Un lucru pe care fondatorul insistă este că platforma nu trimite ea mesajul: „E o platformă care creează sesizările, nu care trimite sesizările către autorităţile competente”, spune el.

Un pas este esenţial: pentru că instituţiile nu procesează sesizări anonime, utilizatorului i se cere adresa, însă aceasta rămâne stocată local, pe telefon, nu pe serverele platformei. Mailul se deschide direct în contul de e-mail al utilizatorului. Acesta doar apasă ‚Äûtrimite”. ‚ÄûNoi nu trimitem nimic de genul sesizari@bucuresti.help, ci pleacă tot timpul în numele utilizatorului. Noi doar facilităm crearea acelei sesizări pe baza cadrului legal”, a explicat Funie. Platforma funcţionează şi fără cont; cu cont, utilizatorul îşi poate urmări apoi sesizările.

Dincolo de un simplu formular, bucuresti.help vrea să fie o comunitate. ‚ÄûÎşi doreşte să fie un ¬´Waze¬ª, pentru că arată oarecum ca un Waze, în care oamenii pot raporta, pot susţine în nume propriu anumite situaţii”, spune fondatorul. Pe hartă, oricine poate apăsa pe o sesizare din zona lui, o poate susţine cu un like şi o poate trimite în nume propriu, iar fiecare sesizare are o secţiune ‚Äûînainte şi după”, în care se poate încărca şi o poză a problemei rezolvate. Pentru anumite categorii, dacă nu primeşte răspuns în 30 de zile, apare şi un buton de escaladare la Avocatul Poporului.

Miza comunităţii, spune Funie, este să transforme nemulţumirea în presiune reală: ‚ÄûVreau ca oamenii să îşi susţină cauzele şi să nu fie doar ¬´am pus şi eu un pin pe hartă¬ª şi de acolo nu susţine nimeni. Zona aceasta în care oamenii susţin şi alte cauze cred că e importantă ca să pună presiune pe autorităţi.”

În prima lună, fără nicio campanie plătită, platforma a strâns 601 utilizatori şi 190 de sesizări, dintre care 25 marcate drept rezolvate, spune Funie. Promovarea s-a făcut exclusiv pe LinkedIn, unde a ajuns la aproximativ 50.000 de oameni.

Funie, specialist în marketing şi analiză de date, cu experienţă la OLX, Glovo, Tazz, Wolt şi, în prezent, la eMAG, spune că nu a profesat niciodată ca programator. A construit platforma integral cu inteligenţa artificială: ‚ÄûPlatforma este creată în totalitate în Claude. Nu am scris nicio linie de cod, doar am discutat cu Claude Code”, instrumentul prin care modelul scrie programul. Primul prototip a apărut într-o singură seară: ‚ÄûAm început seara dintr-o idee, pur şi simplu să văd dacă funcţionează. Şi funcţiona”, povesteşte el, adăugând că, per total, are ‚Äûmai mult de 48 de ore lucrate”.

Costurile de funcţionare sunt mici, în jur de 120 de euro pe lună (abonamentul la modelul AI, plus găzduirea), iar platforma trăieşte deocamdată din donaţii. Singura limită a venit din abuz: după postarea pe LinkedIn, spune Funie, ‚Äûlumea începuse să încarce tot felul de poze care n-aveau legătură cu vreo sesizare, doar ca să vadă că platforma funcţionează şi generau costuri”, aşa că a plafonat utilizarea la două sesizări la 10 minute.

Declanşatorul a fost faptul că a devenit părinte. ‚ÄûM-a determinat mai degrabă apariţia unui copil în viaţa mea (...). Când nu poţi să treci peste o groapă sau peste un trotuar foarte înalt sau că trotuarul tău e ocupat de maşini, parcă ai vrea să se schimbe ceva”, spune el. Învăţase deja, din sesizările trimise manual în trecut, o lecţie simplă: ‚ÄûLucrurile funcţionează dacă (...) le arăţi cu degetul. Şi puţină lume face pasul acesta tocmai pentru că e greu să-l faci şi nu ştii de unde să începi.”

Cea mai grea parte rămâne celălalt capăt al traseului: instituţiile. Funie a avut o primă întâlnire la Primăria Bucureştiului şi, în ziua interviului, una cu primarul Sectorului 1. Reacţiile au fost bune, spune el, dar colaborarea este complicată, pentru că o instituţie publică nu poate lucra cu un terţ care găzduieşte date despre cetăţeni. Discuţia practică a fost despre verificarea rutării, adică a felului în care mailurile cetăţenilor ajung la instituţia corectă, ca să nu se piardă în spam. Paradoxul e că succesul platformei se poate întoarce împotriva ei: utilizatorii i-au raportat că unele mailuri s-au întors pentru că adresa instituţiei era plină. ‚ÄûPutem să sufocăm autorităţile şi nici aceasta nu e bine pentru ele”, spune fondatorul.

Pe termen lung, soluţia ar fi ca fiecare instituţie să aibă propriul panou de administrare. ‚ÄûInstituţia să trieze sesizările şi să aibă un admin al lor în care văd problema, văd cât de votată a fost, văd cât de urgentă e (...) şi să îşi facă (...) propria bucătărie”, spune Funie.

El să păstreze proiectul ca pe unul civic şi, dacă va fi nevoie, să îl susţină prin parteneriate de tip CSR (responsabilitate socială a companiilor), nu prin publicitate clasică. ‚ÄûŞtim ce înseamnă advertising-ul clasic şi, atunci când el e făcut prost, produsul mai degrabă moare decât creşte. Aş prefera să fie ceva foarte nativ şi integrat cu branduri care chiar susţin cauze de genul acesta”, spune fondatorul.