ZF IT Generation. Svilen Rangelov, Dronamics: Cu aceeaşi dronă cargo putem patrula frontierele UE şi detecta un Shahed de la 50 km - un avion de supraveghere costă 400-500 mil. dolari şi are 15 oameni la bord. „Dacă pierzi o dronă, nu e sfârşitul lumii“

♦ Dronamics, compania bulgărească care a construit o dronă cargo cu capacitate de 350 kg şi autonomie de 2.500 km, a dezvoltat o variantă de apărare a platformei: echipată cu radare produse de grupul german HENSOLDT, drona poate detecta o navă de la 370 km şi o dronă de tip Shahed de la 50 km, potrivit CEO-ului Svilen Rangelov ♦ Compania este deschisă să producă şi în România şi vede „mult interes de pe tot Flancul Estic“ pentru sistem

Dronamics, compania bulgă­rească care a construit o dronă de transport marfă cu capacitate de 350 kg şi autonomie de 2.500 km, a dezvoltat pe aceeaşi platformă o variantă de apărare capabilă să patruleze permanent frontierele UE şi să detecteze ameninţări aeriene de la zeci de kilometri distanţă. Pivotul vine pe fondul unei schimbări pe care cofondatorul şi CEO-ul Svilen Rangelov o numeşte „sistemică“ - Europa a trecut, în ultimul an, de la ezitări pe cheltuielile de apărare la un program care oferă autorizaţii de construcţie pentru fabrici în 60 de zile.

„Există cu siguranţă şi alte companii capabile de aşa ceva, dar le-ar lua ani. Iar Europa nu mai are ani la dispoziţie. Europa are nevoie de descurajarea atacatorilor acum“, a declarat Rangelov în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

Dronamics a primit cereri din zona de apărare încă de la înfiinţare, dar le-a refuzat sistematic - nu exista un apetit real al Europei pentru astfel de sisteme, iar piaţa era dominată de platforme americane, israeliene şi turceşti. Schimbarea a venit anul trecut, spune Rangelov, odată cu ceea ce el numeşte o ruptură de paradigmă în politica de apărare europeană.

„Europa a spart geamul, practic. La şapte zile de la întâlnirea decisivă a preşedintelui Zelenski la Casa Albă, Europa a anunţat pentru prima dată că va trece peste propria linie privind excluderea unor cheltuieli de apărare din calculele bugetare - lucru pe care Europa nu l-a făcut nici pentru criza bancară, nici pentru alte evenimente majore din ultimele decenii. De data asta e diferit, de data asta va fi ceva de durată“, a declarat Rangelov.

Cofondatorul Dronamics susţine că drona sa are un avantaj competitiv de cost, construit pe disciplina din zona de cargo. „Unul dintre motivele pentru care am intrat în transportul de marfă a fost că ştiam: dacă poţi satisface clientul de cargo - care se întâmplă să fie cel mai sensibil la preţ dintre toţi clienţii - atunci poţi răspunde şi la cereri unde disponibilitatea de plată este mult mai mare“, a explicat el.

Principala aplicaţie de apărare pe care o propune Dronamics este supravegherea persistentă a frontierelor - ceea ce Rangelov numeşte un „zid de drone“. Ideea este ca flote de aeronave fără pilot să patruleze continuu, coborând la sol doar pentru realimentare.

„O flotă din aeronavele noastre ar rămâne permanent în aer şi ar coborî doar o dată la fiecare 24-26 de ore pentru realimentare. Dacă ai această capacitate - o flotă care zboară permanent - întrebarea este: ce ar putea face?“, a spus Rangelov.

La Conferinţa de Securitate de la München din februarie 2026, Dronamics a anunţat un parteneriat cu HENSOLDT, producător german de senzori şi radare. „HENSOLDT are radare aeriene foarte avansate cu care putem detecta o navă de la 370 de kilometri şi o dronă Shahed de la poate chiar 50 de kilometri. Ai mult timp să reacţionezi la o ameninţare când o vezi de la o astfel de distanţă. Şi o faci fără niciun om la bord“, a declarat Rangelov.

Rangelov compară această capacitate cu avioanele de avertizare timpurie de tip AWACS - platforme militare mari, considerate printre cele mai valoroase ţinte ale oricărui conflict. „Unul singur costă uşor între 400 şi 500 de milioane de dolari. Are nevoie de 12-15 persoane înalt calificate la bord. Nu vrei să-l trimiţi niciodată aproape de acţiune - dacă radarul lui vede 600 de kilometri, îl ţii la 200 de kilometri în spatele primei linii. Şi foarte puţine ţări şi le pot permite. Chiar dacă ar putea, se produc doar unul-două pe an“, a spus Rangelov.

Spre deosebire de un astfel de avion, pierderea unei drone nu ar avea consecinţe strategice, susţine cofondatorul Dronamics. „Chiar dacă pierzi una, nu e sfârşitul lumii. Devii practic acel zid de drone. Dacă ai suficiente, poţi observa permanent întreaga frontieră, întreaga linie de coastă, întreaga zonă economică exclusivă - de exemplu, în Marea Neagră“, a declarat Rangelov.

Dincolo de supraveghere, Dronamics propune un al treilea scenariu: drona ar putea transporta şi lansa interceptori sau echipamente de bruiaj electronic direct din aer - ceea ce Rangelov descrie drept o platformă aeriană de lansare.

„Dacă poţi transporta 350 de kilograme şi ai un fuselaj mare aşa cum avem noi, nu doar vezi ameninţarea, ci şi răspunzi la ea. În timp ce o dronă poartă radarul şi vede ţinta, cealaltă lansează interceptori. Celelalte drone militare au fuselaje subţiri - nu pot transporta sute de interceptori în interior“, a explicat Rangelov.

Conceptul, potrivit lui Rangelov, este complementar cu companiile care dezvoltă interceptori mici de scurtă rază. „Sunt multe companii care au construit interceptori mici foarte buni. Noi le putem transporta 350 de kilograme din produsul lor. Am putea patrula frontierele exterioare, să vedem ameninţarea şi să o neutralizăm înainte să ajungă adânc în teritoriul UE. Asta e ceva foarte valoros, pe care nimeni altcineva nu-l poate oferi acum“, a adăugat el.

Rangelov subliniază că aceeaşi platformă poate avea utilizări civile - un argument pe care îl consideră decisiv pentru guvernele cu bugete limitate.

„Dacă o ţară cumpără o flotă din aceste aeronave, le poate folosi nu doar pentru avertizare timpurie, ci, odată ce un conflict s-a aplanat, pentru detectarea incendiilor forestiere. Spre deosebire de dronele militare mari, care pot doar să vadă focul, noi avem fuselajul necesar pentru a transporta substanţă de stingere şi a stinge efectiv incendiul. E cel mai bun raport calitate-preţ pentru contribuabil“, a declarat Rangelov.

Compania prezintă platforma drept una cu utilizări multiple: transport de marfă şi colete în timp de pace, supraveghere şi intervenţie în situaţii de conflict, stingerea incendiilor şi ajutor în caz de dezastre naturale. „Bugetele guvernelor nu sunt nelimitate. Lucrul inteligent este să pariezi pe o platformă cu utilizări multiple şi să ştii că poţi face mai multe misiuni, atât în pace, cât şi în conflict“, a adăugat Rangelov.

Rangelov nu comentează despre contracte specifice cu România, dar subliniază interesul din regiune şi deschiderea de a produce local.

„De pe tot flancul estic există mult interes pentru sistemul nostru. Este o capabilitate cu utilizări multiple, care economiseşte costuri şi oferă o soluţie europeană. Suntem deschişi să producem în mai multe locaţii - putem face acelaşi lucru şi în România, şi în Grecia, practic în orice ţară care vrea să ni se alăture şi vede valoarea“, a declarat Rangelov.

Dronamics susţine că este singura companie europeană care deţine o dronă în categoria NATO de peste 600 kg, construită şi testată repetat, o categorie dominată până acum de producători din Statele Unite, Israel şi Turcia, potrivit lui Rangelov.

Pe lângă apărare, compania pregăteşte şi primul zbor comercial de cargo din Europa, pe ruta Sofia-Ruse, pentru a doua jumătate a anului 2026, cu România ca următoarea piaţă vizată.

„Cred că la începutul anului trecut, lumea încă ezita să recunoască faptul că lucrurile s-au schimbat. Dar acum există mult mai multă înţelegere că nu poţi face comerţ dacă roiuri de drone lovesc pieţele, cartierele, şcolile, spitalele. Nu e un scenariu în care Europa vrea să fie“, a conchis Rangelov.