♦ În Europa de Est autorităţile de reglementare „poate câteodată au tendinţa aceasta mai degrabă să blocheze până rezolvă“, iar subiectele cu impact în viitor sunt lăsate „într-o coadă de priorităţi destul de scăzută“.
FintechOS, una dintre cele mai promiţătoare companii de tehnologie pornite din România, vinde aceeaşi platformă băncilor şi asigurătorilor din Europa, din Marea Britanie şi din Statele Unite, aşa că poate vedea, pe propriile statistici de utilizare, cât de mult o foloseşte fiecare piaţă. Iar diferenţa este semnificativă: clienţii americani folosesc funcţiile de inteligenţă artificială de aproape două ori mai intens decât cei europeni, deşi sunt companii mai mici.
„Ne uităm şi pe nişte statistici de utilizare pe platforma noastră, pe capabilităţile de AI. Companiile americane, chiar dacă sunt mai mici, adopţia lor şi utilizarea capabilităţilor este aproape dublă faţă de cele din Europa. Şi este pur şi simplu în gena lor“, a declarat Teodor Blidăruş, cofondator şi CEO al FintechOS, în emisiunea ZF IT Generation.
Diferenţa, spune el, nu vine din tehnologie, ci din felul în care companiile se raportează la incertitudine. „Americanii au un simţ al urgenţei şi nu simt nevoia ca toate lucrurile să fie super clarificate (în legătură cu modul în care este utilizat AI şi impactul pe care îl va avea tehnologia – n. red.)“, a explicat Blidăruş. În Statele Unite, capacitatea de a pune inteligenţa artificială la lucru a devenit un criteriu pe care clienţii îl caută activ. „N-aş merge până acolo să spun că este esenţial, dar este un diferenţiator important pe care piaţa îl cere“, a adăugat el. Presiunea nu vine doar din interiorul industriei, ci din climatul comercial din jur. „Inclusiv dacă te duci în metroul din New York, te plimbi pe acolo, ai să vezi doar reclame despre AI. Şi nu reclame la Microsoft şi la Amazon, absolut orice companie este un AI company.
Oamenii sunt înregimentaţi comercial că trebuie să utilizeze AI şi sunt foarte conduşi de valoarea pe care le-o dă tehnologia „, a povestit cofondatorul FintechOS.
Pe măsură ce te muţi spre Europa, spune el, lucrurile devin „un pic mai controlate, în sensul în care ţările europene nu sunt atât de all in cu toată chestia aceasta“. Direcţia rămâne aceeaşi, doar viteza diferă, iar Blidăruş susţine că, peste doi-trei ani, diferenţiatorul va funcţiona oricum în favoarea companiei lui.
Cazul britanic este, în opinia lui Blidăruş, cel în care reglementarea este gândită cel mai strategic. „Mie mi se pare că UK este numărul unu, de departe, la tot ceea ce înseamnă deschiderea instituţiilor de reglementare“, a spus el, invocând precedentul open banking, setul de reguli care a obligat băncile britanice să deschidă accesul la datele clienţilor. În aparatul administrativ britanic lucrează, spune Blidăruş, oameni foarte competenţi, care „îşi pun nişte probleme strategice şi construiesc o piaţă şi nişte părţi de reglementare care să faciliteze într-un mod controlat“.
Rigoarea are însă un preţ, care se vede direct în produs. Adopţia britanică merge mai lent, „dar pe nişte modele mult mai reglementate şi mai clare despre ce ai voie să faci, ce n-ai voie să faci“, iar în multe dintre colaborările din astfel de pieţe compania este nevoită să îşi reducă singură funcţiile de inteligenţă artificială. Anumite capabilităţi din platformă „trebuie să fie reduse“, a spus Blidăruş, adică lăsate deliberat mai jos, aproape de simpla automatizare pe bază de reguli, urmând ca adopţia să crească treptat.
Blidăruş a fost întrebat despre diagnosticul pus de Gabriela Popescu, country manager al Microsoft România în legătură cu utilizarea slabă a AI: avem tot ce ne trebuie, dar ne lipseşte simţul urgenţei. El l-a confirmat, însă a mutat responsabilitatea de la oameni la sistem.
„Cred că ecosistemul din Europa de Est este, în general, n-aş vrea să spun mai lent, dar mai circumspect la a aplica tehnologiile, dar şi pe fondul faptului că autorităţile de reglementare poate câteodată au tendinţa aceasta mai degrabă să blocheze până rezolvă“, a spus cofondatorul FintechOS. Problemele sunt cunoscute, a adăugat el, iar temele cu impact în viitor „sunt lăsate într-o coadă de priorităţi destul de scăzută“, ceea ce creează „lipsa de aderenţă câteodată la tehnologie“.
Partea care îl deranjează cel mai tare pe Blidăruş este că oamenii nu sunt de vină. „La nivel de tehnologie, la nivel de înţelegere a tehnologiei, mi se pare că sectorul din Europa de Sud-Est, oamenii sunt extrem de competenţi. Aceasta este pe undeva, poate nu şocant, dar frustrant şi pentru ei, şi pentru noi. Se pare că sunt un pic ţinuţi pe loc de zona aceasta de reglementare, unde lucrurile nu se clarifică şi dacă nu se clarifică, mai bine nu faci tu nimic ca să fii sigur“, a spus Blidăruş.
La nivel de grup, FintechOS a anunţat că a atins pragul de profitabilitate, pe fondul unei creşteri de 40% a veniturilor recurente la finalul primului trimestru, şi ţinteşte 35 de milioane de dolari venituri recurente anuale în 2026.
Entitatea din România, Fintech OS SRL, a raportat o pierdere netă mai mică, de la 101,6 milioane de lei în 2022 la 17,7 milioane în 2025, cu o reducere de 45% doar în ultimul an. Datoriile au scăzut cu 58,6% în 2025, până la 69,7 milioane de lei, iar capitalurile proprii, care ajunseseră negative în 2023, la minus 47,6 milioane, au trecut din nou pe plus în 2024 şi au ajuns la 75,1 milioane de lei anul trecut. După doi ani de restrângere a echipei, de la 253 de angajaţi în 2022 la 138 în 2024, compania a reînceput să angajeze, ajungând la 148 la finalul lui 2025. Cifra de afaceri a entităţii locale a scăzut totuşi cu 9,2%, la 89,5 milioane de lei, potrivit datelor depuse la Ministerul Finanţelor.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE