♦ „Am vorbit cu câţiva antreprenori care au cafenele sau diverse persoane care activează în domeniul agricol. Foarte mulţi dintre ei caută soluţii pentru a pune în valoare deşeurile pe care le au.“
Start-up-ul românesc Cycle Up, care îşi propune să contribuie la reducerea deşeurilor produse în România, a ridicat o finanţare de 5.000 de euro care îi ajută pe reprezentanţii Cycle Up să dezvolte o platformă digitală de matching B2B pentru economie circulară dedicată producătorilor şi procesatorilor din diverse industrii - agricultură, industria alimentară, de cosmetice şi energie.
„Vrem să creăm o platformă care să conecteze producătorii de produse secundare şi companiile care le pot ajuta să recicleze diverse deşeuri, astfel încât să putem să contribuim la impunerea economiei circulare în România şi să reuşim să reducem cantitatea de deşeuri produsă. Am terminat cu înregistrarea la Registrul Comerţului, deschiderea conturilor bancare şi trebuie să primim o finanţare de
5.000 de euro de la Raiffeisen Bank, iar cu banii respectivi vom putea construi platforma şi vom putea să participăm la câteva evenimente din regiunea de Vest a României şi să începem să atragem clienţi“, a spus Vladimir Ticiu, cofondator al CycleUp, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, rubrica Start-up Pitch.
El a adăugat că echipa din spatele proiectului Cycle Up, formată din şase persoane, au avut deja discuţii cu diverşi antreprenori care au cafenele sau alte businessuri ce produc deşeuri şi care caută să le ofere „o nouă viaţă“.
„Am vorbit cu câţiva antreprenori care au cafenele sau diverse persoane care activează în domeniul agricol. Foarte mulţi dintre ei caută soluţii pentru a pune în valoare deşeurile pe care le au. Vrem să începem în partea de Vest a ţării şi apoi să ne extindem la nivelul României. În principal vrem să identificăm producători din diverse domenii şi să înţelegem ce fel de resurse secundare obţin, pentru a putea apoi să venim cu soluţiile de care este nevoie.“
„Dorim să reorganizăm şi să dăm o nouă viaţă produselor secundare obţinute. Spre exemplu, ne gândim la producătorii de bere din Timişoara care obţin ca produs secundar drojdia care în loc să fie aruncată la gunoi poate fi folosită la producţia de pâine sau zaţul de cafea de la cafenele care poate fi folosit pentru alte produse, poate fi îngrăşământ sau poate deveni chiar un săpun sau fire starter pentru grătar. Noi practic vrem să creăm conexiuni şi colaborări între companiile care obţin produse secundare şi cele care le pot folosi pentru a produce alte lucruri.“
Practic, în cadrul platformei Cycle Up producătorii care au diverse resurse ce pot fi refolosite pot găsi companii care le pot valorifica. Pentru tranzacţiile care au loc în platformă, Cycle Up va percepe un procent din suma agreată între cele două companii.
„Persoana care cumpără produsul secundar de la producător ar urma să plătească o sumă care va fi stabilită de cele două părţi. Din ce am vorbit, producătorii de resurse secundare sunt dispuşi să renunţe la ele pentru o sumă modică, pentru că e mai bine pentru ei să primească un procent cât de mic pe aceste resurse decât să le arunce la gunoi şi să plătească o sumă mare de bani la firmele de salubrizare şi colectare de deşeuri. Noi vom lua un procent mic din tranzacţiile care vor avea loc în aplicaţie. Cred că este mult mai facil aşa decât o subscripţie, deocamdată aşa ne-am gândit“, a spus Vladimir Ticiu.
După ce vor acapara regiunea de vest a ţării, Cycle Up vizează extinderea la nivelul României şi apoi vrea să facă paşi la nivel european.
„Suntem toţi şase din Timişoara şi credem că ar fi cel mai uşor să găsim posibili clienţi aici, având în vedere că regiunea de vest a României este dezvoltată pe agricultură şi credem că ne putem folosi de piaţa locală care este deschisă la colaborare. Pentru extindere vizăm în primul rând ţările din regiune, vecinii României, precum Ungaria (care e foarte aproape de Timişoara) sau Bulgaria. Cred că cel mai uşor ar fi să ne extindem în primul rând la nivel european, ar fi cel mai facil datorită faptului că legislaţia permite mult mai uşor schimbul de resurse.“
Ce a mai spus Vladimir Ticiu la ZF IT Generation
În continuare vom vrea să accesăm fonduri europene pentru că sunt multe pe zona asta de reciclare şi domeniul de sustenabilitate şi ar fi propice să atragem finanţări nerambursabile. Ulterior, ne dorim să ridicăm şi o rundă de investiţii de la diverse fonduri şi grupuri de angel investors din România.
Ideea de business a luat naştere când eu şi echipa din spatele start-up-ului ne-am întâlnit în cadrul Climathon din Timişoara în luna iunie a acestui an. Acolo trebuia să venim cu o idee care să răspundă la întrebarea „cum reducem cantitatea de deşeuri produsă în Timişoara?“ Noi ne-am gândit la diverse resurse alimentare iar ulterior, prin discuţii şi în urma faptului că mulţi dintre coechipierii mei lucrează în domeniul agricol, am identificat această problemă şi am observat că multe companii nu reuşesc să valorifice diverse deşeuri şi le aruncă la gunoi chiar dacă mai au „multă viaţă“.
Facem parte din primele 15 start-up-uri green din cadrul Climathon. Am reuşit să avem workshopuri şi am învăţat multe din zona legală şi ce e facil pentru noi să facem, cum să operăm mai bine în această lume. Avem acces la mulţi specialişti care la rândul lor au fost fondatori şi au avut un business în acest domeniu şi ne pot oferi informaţii. Pentru noi este extraordinar că aceşti oameni sunt deschişi să ne ajute. Pe zona de sustenabilitate şi ecologie lumea e foarte deschisă la colaborare.
Peste un an mi-aş dori să vă spun că avem un număr de utilizatori în aplicaţie şi că am reuşit să aducem următoarele produse pe piaţă şi că ne-am extins mai mult decât zona de vest din România. Sper, în principal, ca platforma să fie în picioare, să avem câţiva clienţi şi poate puţin revenue şi poate în august – septembrie 2025 să vorbim despre ridicarea unei runde de investiţii.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE