ZF izolati, dar impreuna

#izolatidarimpreuna. Silvia Militaru, medic primar hematologie şi medicină internă la MedLife: Este important să menţinem o imunitate echilibrată şi antrenată: mişcare 40 de minute pe zi şi o alimentaţie bogată în vitamine şi minerale

24.04.2020, 00:05 Autor: Alexandra Cepăreanu

Primăvara trebuie să ne expunem la soare circa 20 de minute pe zi, iar în timpul verii în jur de 10 minute pe zi.

Silvia Militaru, medic primar hema­tologie şi medicină internă în cadrul MedLife, spune că perioada de carantină are efecte negative asupra sistemului imu­nitar, astfel că, pentru compensarea acestora este nevoie de o alimentaţie echili­brată în vitamine şi minerale, de miş­care circa 40-50 de minute pe zi şi de socializare.

„Pentru a înlocui aceste pierderi sociale şi funcţionale organismului, cauzate de carantină şi distanţare socială, ar trebui să găsim preocupări de ordin intelectual, să facem mişcare, exerciţii fizice, să avem o dietă bogată în minerale şi vitamine şi să socializăm online”, a spus Silvia Militaru în cadrul emisiunii ZF Medici Live.

Statul în casă are drept consecinţe lipsa socializării, lispa expunerii la soare şi lipsa mişcării, spune Silvia Militaru, elemente esenţiale pentru un sistem imunitar bun. „Lipsa expunerii la soare înseamnă o scădere a sintezei de vitamina D – vedem efecte asupra metabolismului osului, apariţia unor manifestări musculare precum contractările musculare spontane. Pentru copii, lipsa expunerii la soare înseamnă un punct de plecare pentru prezenţa rahitismului”, a adăugat Sivia Militaru.

Ea spune că timpul de expunere la soare variază în funcţie de intensitatea ultravioletelor şi de anotimp. Astfel că, „primăvara trebuie să ne expunem la soare circa 20 de minute pe zi, iar în timpul verii în jur de 10 minute pe zi. Aceasta este pe­rioada optimă pentru a avea beneficii, mai ales în ceea ce priveşte metabolismul vitaminei D.”

De asemenea, imunitatea poate fi afectată şi de stres, de deficineţe alimentare, de stări de convalescenţă după anumite afecţiuni, de expunerea prelungită la soare pentru unele persoane, motiv pentru care se pot reactiva răceli sau viroze, spune Silvia Militaru. Astfel, este important ca imunitatea să fie menţinută la un nivel optim şi să fie antrenată.

„Este important să ne menţinem o imunitate echilibrată şi antrenată. În primul rând o obţinem printr-o dietă corespunzătoare, printr-un program de mişcare zilnic, prin consiliere psihologică dacă este nevoie. Suplimentele alimentare sunt utile în situaţiile în care persoana în cauză are deficit alimentar ori tulburare de absorbţie şi nu poate asigura necesarul de vitamine şi minerale prin consum de alimente.  În acest caz sunt utile supli­mentele alimentare care conţin vitamina C, zinc, acid Omega 3, betacaroten.”

De asemenea, diferenţa dintre sistemul imunitar al unui tânăr de 18 ani şi al unei persoane de vârstă mijlocie este reprezentată de stilul de viaţă şi bolile asociate, a adăugat Silvia Militaru.

„Între adultul tânăr şi o persoană de vârstă mijlocie, în mod normal, presupunând că subiectul este sănătos, fără boli sistemice, tabloul imun este cam la fel. Diferenţa o face stilul de viaţă, pentru că un om care este sedentar, obez, care este fumător şi consumă alcool, automat are o inhibiţie a moleculelor, a celulelor implicate în apărarea autoimună, motiv pentru care aceştia au o imunitate scăzută ce se traduce prin episoade virale recurente, herpes, pneumonii.” 

 

Ce a mai spus Silvia Militaru, medic primar hematologie şi medicină internă în cadrul MedLife

Statul în casă presupune lipsă de socializare, lipsă de expunere la soare şi lipsă de mişcare. Probabil, puţini dintre noi vom fi perseverenţi şi ne vom face un program de mişcare şi când stăm în casă.

Consecinţele statului în casă, în sens negativ sunt – lipsa de socializare, care înseamnă lipsa de provocare personală cu efect la nivel cerebral de secreţie a unor substanţe numite endorfine care au un rol esenţial în creearea stării de bine, în eliminarea stării de frustrare, în stimularea unor verigi ale sistemului imun. Un prim aspect ar fi că un stat în casă pe o perioadă prelungită înseamnă creearea unei stări depresive.

Tinerii cu vârsta până în 18 ani au maturizarea sistemului imun aproximativ egală cu a unui adult. În procesul de maturizarea a sitsmeului imun există câteva etape caracteristice vârstei, spre exemplu: pentru un copil între şase – opt luni este o perioadă fragilă pentru că imunoglobulinele transmise prin laptele matern deja scad şi nu au un sistem imun specific care să îi protejeze. Astfel, apar fenomenele infecţioase care ajută de fapt la maturizarea sistemului imun. În momentul în care copilul intră în colectivitate, în perioada preşcolară şi în clasele 1-4, începe experienţa sistemului imun specific, adică întâlnirea orgaismului cu o serie de antigene bacteriene, virale, necunoscute până la acel moment. Pe baza acestei experienţe antigenice, celulele imune specifice capătă memoria antigenică, iar ulterior sunt capabile să reacţioneze efecient la o reîntâlnire cu acel germen. De la începerea perioadei preşcolare şi până în clasa a 4-a, în jur de 11 ani, sunt admise între 5 şi 7 episoade infecţioase pe an, ca fiind parte a procesului de maturizare a sistemului imun specific al copilului. În perioada de pubertate se ajunge la un nivel de imunoglobulină -moleculele implicate în apărarea noastră imuno specifică-, care este aproape de cel al adultului, astfel că ajung la un nivel optim şi sunt cababile să participe la o combatere antibacteriană corectă.

Diferenţa dintre un tânăr de 18 ani şi o persoană de vârstă mijlocie, în ceea ce priveşte imunitatea, o face stilul de viaţă şi bolile asociate.

Pentru a-şi menţie imunitatea, persoanele vârstnice ar trebui să aibă o alimentaţie bogată în minerale, în fructe şi leume proaspete, cu o cantitate suficientă de Omega 3, betacaroten, pentru că aceste substanţe care ajută la menţinerea echilibrului membranelor celulare. Acestea se găsesc în oleaginoase precum nuci, avocado, peşte oceanic. Mai este nevoie de alimente care conţin vitamina C, precum legumele verzi, citrice. Pe lângă alimentaţie, socilizarea este importantă pentru vârstnici şi ar fi util să aibă şi un telefon sau căi de comunicare online, pentru a menţine şi o activitate cerebrală optimă.

Pentru copii impactul psihologic este foarte important. Traumele psihologice rămân ca o amprentă în dezvoltarea personalităţilor ulterioare. Părinţii trebuie să facă în aşa fel încât acest stat acasă să fie privit de către copii ca un beneficiu. Asta se poate face prin activităţi atractive pentru ei. Pe de altă parte, părinţii trebuie să fie atenţi la alimentaţia copiilor, în ceea ce priveşte aportul de zinc şi de minerale, vitamina C şi grăsimi bune – cu rol în dezvoltarea neuropsihică a copilului şi în susţinerea uneui status imun important-, care pot fi administrate prin de peşte, de ficat de cod şi una-două mese de peşte pe săptămână. Este bine să nu lipsească oul din alimentaţia copiilor.

Şansele să dezvoltăm alergii la polen sunt mult mai mici dacă stăm în casă, dar, având în vedere măsurile de igienă pe care trebuie să le respectăm în această perioadă se pot dezvolta dermatite de contact, în urma folosirii repetate a soluţilor de dezinfecţie. Trebuie să avem grijă să avem în permanenţă o piele hidratată, să folosim creme bogate în grăsimi, sau ulei de măsline pentru mâini. De asemenea, trebuie să ne protejăm atunci când folosim produse de dezinfectat precum clorul. Trebuie să avem grijă asupra inhalării vaporilor de clor, pentru că pot apărea manifestări respiratorii severe, cu sufocare şi alte simptome.

Citiţi AICI Ziarul Financiar ediţia de JOI

 

 

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolaţi, dar împreună, realizat alături de Ziarul Financiar. Susţinut de medici şi specialişti, demersul este menit să informeze corect şi să ofere suport medical şi emoţional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbeşte despre solidaritate şi despre cum putem acţiona responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă şi prin dedicare, cu empatie şi căldură, putem depăşi acest impas.

Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiţii să fie mai uşoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili şi rezilienţi în faţa provocării cu care ne confruntăm. Învăţăm să fim uniţi, prezenţi unii pentru ceilalţi, chiar dacă o facem de la distanţă, să ne protejăm pe noi, dar şi pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade şi pentru că fiecare dintre noi poate face diferenţa. Dacă crezi că acest articol poate să fie şi altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.

 

Un Demers Ziarul Financiar cu susținerea ZF izolati, dar impreuna