ZF Live

La 1916, România era o chestie mititică – Moldova şi Ţara Românească - un „L”, mic. Vă daţi seama că această ţărişoară mică declară război Imperiul Austro-Ungar? Imperiul Austr-ungar era o pată uriaşă pe harta Europei, în centru. Era uriaşă! Îţi trebuie un curaj nebun să faci chestia asta!”

Autor: Răzvan Botea

25.12.2017, 12:58 3869

„Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” este o lucrare istorică ce tratează procesul de unificare statală cuprins între 1916-1918, perioda cecetată ajungând până la finalul perioadei interbelice. În carte sunt prezentate documente care atestă faptele eroice şi sacrificiile enorme pe care înaintaşii noştri le-au făcut pentru realizarea idealului de Unire, a spus Bogdan Bucur, istoric şi lector universitar, SNSPA Bucureşti, în cadrul emsiunii ZF Live.

Cu siguranţă, perioada 1916-1918 a fost una dintre cele mai grele din istoria României. Întrebat despre atmosfera din perioada de ocupaţie germană din 1916-1918, istoricul afirmă: „ce poate fi mai sugestiv decăt, spre pildă, introducerea unui bir pentru câini, în Bucureşti? Ce poate fi mai sugestiv decât a lua lenjeria de pe paturile românilor? Avem o ordonanţă, este în carte, în care lenjeria este confiscată în anul 1918, evident pentru uzul armatei de ocupaţie.”

„Mai avem un document în care cartofii şi fasolea, bunuri alimentare pentru hrana obişnuită a oricărui om sărac, se rechiziţionează în folosul armatei de ocupaţie. Nu discutăm de oi, de vaci...Acelea erau de mult luate”, completează Bogdan Bucur.

Autorul şi-a propus să prezinte evenimentele ”aşa cum au fost ele” şi nu ”cum dă bine”, aşa că ne oferă o idee despre mentalitatea românească a epocii şi perspectivele românilor din Transilvania în vederea Unirii.

Manifestaţiunea patriotică a românilor din Ungaria - un document care reuneşte mai multe puncte de vedere ale românilor din Transilvania - relevă loialitatea unor români îndreptată către Viena. Autorul consideră că nu este de blamat această poziţie, deorece „Când România a intrat în Primul Război Mondial, nimeni nu paria pe dispariţia Imperiului Austro-Ungar.”

Erau români transilvăneni care jurau credinţă către Viena, dar erau şi români care se gandeau că vor avea o istorie comună, se gandeau la Unire: „A fost un ideal naţional definit încă din veacul al XIX-lea de către o elită politică şi intelectuală responsabilă, care a iubit această ţară, un ideal naţional către care, ulterior, s-a mers în cele mai importante momente în istorie.”

Un alt document foarte interesant prezentat de istoric este un raport din 1917 al serviciilor secrete româneşti, în care există dosarul scriitorului Ioan Slavici, considerat de către autorităţi spion în serviciul Imperiuluin Austro-Ungar.

Scriitorul laudă deciziile şi actele de curaj ale oamenilor care, printr-un caracter excepţional, au dat tot ce aveau pentru Marea Unire: „Sunt oameni care fac nişte sacrificii excepţionale, iar numele lor trebuie să fie scrise şi să rămână amintite cu litere mari, de aur, în istoria acestei ţări. Sunt oameni care au renunţat la poziţiile lor de acasă – Transilvania, Bucovina – erau teritorii funcţionale economic. Adică oamenii aceia aveau nişte poziţii sociale semnificative – Ion Nistor era profesor universitar la Cernăuţi şi omul ăla are reacţii în favoarea României, părăseşte poziţia socială pe care o are, vine în Regatul României, unde nu este nimic. Adică au fost oameni care pentru a-şi manifesta românismul, ei au renunţat la tot ce aveau acasă. Ei semnează o declaraţie în favoarea României şi în favoarea armatei române în care invită soldaţi de naţionalitate română din armata imperială şi regală austro-ungara să dezerteze şi să intre voluntar în armata regală română şi respectivul mesaj este urmat de zeci de mii de români.”

Profesorul Bogdan Bucur punctează curajul de care a dat dovadă România când a declarat război Imperiului Habsburgic: „La 1916, România era o chestie mititică – Moldova şi Ţara Românească - un „L”, mic. Vă daţi seama că această ţărişoară mică declară război Imperiul Austro-Ungar? Imperiul Austr-ungar era o pată uriaşă pe harta Europei, în centru. Era uriaşă! Îţi trebuie un curaj nebun să faci chestia asta!”

De asemenea, autorul apreciază  iubirea de ţară şi curajul fantastic de care a dat dovadă Regele Ferdinand I în asumarea deciziilor: „Intrarea României în Război în 1916 de partea Antantei, a fost una din cele mai curajoase acte politice ale acestui popor. Gândiţi-vă ca Ferdinand I era Hohenzollern şi el face un sacrificiu personal uriaş – declarând razboi Austro-Ungariei era evident că intrăm automat în război cu Germania (...) Au existat oameni au luat decizii geniale, care, pe termen scurt păreau a fi proaste. Nimeni nu putea sa bănuiască în 1916 că America va intra decisiv în război doi ani mai târziu şi va contrabalansa echilibrul de forţe”

„Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” este pe locul secund în topul vanzărilor editurii RAO, fiind depăşită doar de cartea lui Dan Brown - „Origini”.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO