ZF Live

Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova: Mai este potenţial de creştere în economia României. Suntem într-un moment dificil la nivel global şi european, avem nevoie de o echilibrare, dar sunt convins că îl vom depăşi şi că mai urmează ani buni de creştere şi de dezvoltare pentru România

ZF Live Special. „ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România“, ediţia 2025

Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova:  Trebuie să avem capacitatea de a ne promova atuurile printr-o abordare măcar convingătoare a diplomaţiei eco­no­mice. Ar trebui să avem o viziune despre ce tip de inves­titori şi în ce segmente ale eco­no­miei vrem să atragem.

Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova: Trebuie să avem capacitatea de a ne promova atuurile printr-o abordare măcar convingătoare a diplomaţiei eco­no­mice. Ar trebui să avem o viziune despre ce tip de inves­titori şi în ce segmente ale eco­no­miei vrem să atragem.

Autor: Alexandra Matei

19.03.2025, 00:08 1246

Cele mai mari 1.000 de firme din România au avut în 2023, ultimul an pentru care există date publice disponibile, o cifră de afaceri totală de 1.225 mld. lei (245 mld. euro), mai mult decât dublă faţă de rezultatul de la prima ediţie a catalogului, o pondere de 45% în totalul businessului din România Datele pe baza cărora au fost realizate clasamentele şi analizele cuprinse în acest top sunt aferente anului 2023.

Contextul dificil de la nivel mon­dial şi european se resimte şi în România, care are nevoie să se echilibreze, să îşi găsească noi motoare de creştere ale economiei, astfel încât să îşi poată continua dezvoltarea. Top 1.000, firme care generează 45% din businessul românesc cu un sfert din numărul total de salariaţi din companii, are un rol decisiv în modul în care economia se aşază, continuând investiţiile şi păstrând pariul pe România.

„Inputurile celor 100 de executivi care se regăsesc în top sunt toate sub umbrela temei catalogului: încrederea. Toate sunt încrezătoare şi pornesc de la ideea că suntem într-un proces de convergenţă care va continua. (...) Semnalele arată că mai este potenţial de creştere în economia României. Suntem într-un moment dificil la nivel mondial şi european, care în România se conjugă cu o situaţie bugetară pe care am înrăutăţit-o singuri pentru că nu trebuia să ajungem la deficitul de anul trecut. Ajustările fiscale care urmează vor muta nişte bani din economie în sectorul public, unde utilizarea lor nu a avut un impact pozitiv în trecut. Dar trebuie să trecem prin această echilibrare şi sunt convins că o vom depăşi şi că urmează ani buni de creştere şi de dezvoltare pentru România“, a spus Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova, în timpul ediţiei speciale ZF Live - „ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România“, ediţia 2025.

Top 1.000 cele mai mari companii din România, un proiect editorial realizat de Ziarul Financiar împreună cu Deloitte, a apărut marţi, 18 martie, pe piaţă în ediţie tipărită, dar şi în format e-paper. Este a opta ediţie a unui produs care deschide anul cataloagelor ZF cu 120 de pagini dedicate celor care realizează aproape jumătate din businessul local. Cele mai mari 1.000 de firme din România au avut în 2023, ultimul an pentru care există date publice disponibile, o cifră de afaceri totală de 1.225 mld. lei (245 mld. euro), mai mult decât dublă faţă de rezultatul de la prima edi­ţie a catalogului, o pondere de 45% în to­talul businessului din România. Ca în fiecare an, Top 1.000 are şi o temă „umbrelă“. Încrederea este tema anului 2025. Încrederea în businessul românesc. Încre­derea în ceea ce am construit în ultimii 35 de ani, dar mai ales încrederea că mai avem multe de făcut. Încrederea în România.

România are nevoie să îşi găsească noi motoare de creştere pentru a susţine în continuare dezvoltarea economiei, iar în acest proces, atragerea de investiţii străine este un factor extrem de important.

În ultima perioadă, detaliază Alexandru Reff, au fost reaşezări la nivel global care au făcut o serie întreagă de ţări cu o percepţie a riscului mult inferioară faţă de cea a României mult mai atractive. La nivelul ţării, sunt politici fiscale care aduc prea puţin din punctul de vedere al încasărilor bugetare, dar care creează frustrare şi scepticism cu privire la continuarea inves­tiţiilor în companiile multi­naţionale, căci perfor­manţele com­paniei din România suferă din pricina unui factor extern neaşteptat. La aceste aspecte se adaugă şi deteriorarea situaţiei politice din România, iar toate acestea afectează dinamica investiţiilor străine.

„Investitorii străini îşi doresc garanţii legate de statul de drept, administraţie eficientă şi debirocratizată şi o politică fiscală predictibilă. E foarte important capitalul uman, dar şi aspectele care ţin de in­frastructură. Trebuie să avem capacitatea de a ne promova atuurile printr-o abordare măcar convingătoare a diplomaţiei economice. Ar trebui să avem o viziune despre ce tip de inves­titori şi în ce segmente ale econo­miei vrem să atragem“, a mai adăugat el.

Capitalul local, după cum spune acesta, nu poate fi înmulţit prin „alchi­mie“, ci poate fi mo­bilizat mai bine. S-a văzut potenţial încă neaccesat optim, de exemplu, prin intermediul pieţei de capital, care a dat dovadă că poate să mobilizeze resurse care altfel se subutilizează.

Reff mai spune că există mai mult capital local decât a reuşit România să mobilizeze, dar şi acolo apar nişte limite, în timp ce capitalul global este aproape nelimitat din perspectiva a ceea ce ar putea România să absoarbă.

„Vorbim de încrederea de a investi pentru a putea ulterior culege nişte roade ale acestor investiţii. Însă, noi nu am investit suficient de mult în poate niciunul dintre capitolele de a căror avansare ţine atragerea mai bună a investiţiilor străine.“

În afară de aceste limitări naturale, mai adaugă Alexandru Reff, vorbim în foarte mare măsură de percepţii care ţin de realitatea pe care am putea să o îmbunătăţim la capitole precum stabi­litatea, buna guvernanţă, birocraţia, predictibilitatea mediului legislativ şi colaborarea cu autorităţile.

Pe de altă parte, există o serie întreagă de atuuri pe care executivii din top le pun în lumină şi pe care noi, ca societate, ar trebui să le punem mai mult în valoare pentru a atrage mai multe investiţii străine.

În general, de la un an la altul, punctează Alexandru Reff, există similitudini în ceea ce priveşte catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România. Însă sunt şi schimbări, iar una dintre ele, nu întrutotul aşteptată, este scăderea cifrei de afaceri cumulate a acestor celor mai mari 1.000 de companii, în condiţiile în care cifra de afaceri cumulată pe economie şi economia în sine au continuat să crească.

În primul rând, o scădere importantă, menţionează el, se vede în zona companiilor din energie. Spre exemplu, OMV Petrom, în 2022 a avut 55,9 mld. lei cifră de afaceri, iar în 2023, 33,8 mld. lei, cifre care arată cât de volatile sunt anumite domenii de activitate şi mai ales preţurile, într-o perioadă influenţată de atât de mulţi factori externi, explică Alexandru Reff.

La o primă vedere, catalogul arată că, în mod cert, comerţul e lider detaşat, dar şi industria are o prezenţă importantă. În top sunt 392 de companii din comerţ dintr-un total de 1.000, iar cifra lor de afaceri e net superioară altor domenii. Energia, cu mult mai puţine companii, vine destul de aproape de comerţ şi e domeniul câştigător pe dinamica profitului, a rezultatului net.

În dinamică, uitându-ne pe toate cele opt ediţii ale catalogului, se vede foarte bine evoluţia din IT&C, din punctul de vedere al reprezentării companiilor din acest domeniu. În top sunt 47 de firme din IT&C anul acesta, iar la prima ediţie erau puţin peste 20.

O evoluţie de notat faţă de prima ediţie a catalogului se vede şi în zona businessului antreprenorial românesc. La prima ediţie, erau zece firme antreprenoriale cu cel puţin 1 mld. lei cifră de afaceri, iar acum sunt în jur de 60, în condiţiile în care businessul total s-a dublat în 2023 faţă de 2016. Numărul în creştere al companiilor antreprenoriale româneşti mari şi forţa lor se vede şi se simte în economia românească.

„Creşteri semnificative la nivelul anului 2023 se văd şi în construcţii. În 2023 a crescut volumul investiţiilor, atât a celor publice, cât şi a celor finanţate din fonduri europene şi sunt dublări ale cifrelor de afaceri ale marilor jucători. De asemenea, şi în comerţ vedem creşteri“, a mai adăugat Alexandru Reff.

Potenţial de creştere există în continuare pentru companiile din domeniul construcţiilor, pentru că sunt proiecte mari şi nu doar de infrastructură, ci şi spitale, şcoli, campusuri, care vor avea un impact în comunităţile în care au loc, cât şi în alte industrii.

Catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România, ediţia 2025 este un produs editorial care ia pulsul economiei româneşti şi analizează cele mai mari firme care contribuie la economia ţării. Datele pe baza cărora au fost realizate clasamentele şi analizele cuprinse în acest top sunt aferente anului 2023, ultimul an pentru care există date publice disponibile.

În cele 120 de pagini ale catalogului se regăsesc informaţii şi date despre cele mai importante companii din ţară, printre care se numără topul integral al celor mai mari 1.000 de companii din România după cifra de afaceri, testimoniale privind încrederea în România, comentarii şi analize scrise de profesioniştii Deloitte, analiza a 12 mari sectoare din economie analizate, precum şi un capitol dedicat antreprenoriatului românesc şi harta investiţiilor străine.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live