În situaţiile când deficitul fiscal este ridicat, spaţiul de manevra al oricărei bănci centrale - inclusiv al BNR, este limitat, a declarat Florin Cîţu, fost premier şi ministru de finanţe, la ZF Live.
„Ceea ce BNR poate să facă este să se semnalizeze mai dur derapajele Guvernului. Asta ar însemna să intre oarecum într-un conflict public cu Guvernul României şi să semnalizeze sau să sancţioneze aceste derapaje fiscale.”
O astfel de poziţionare ar implica, în opinia sa, o politică monetară mai restrictivă, cu efecte directe asupra condiţiilor de finanţare ale statului.
„Astea se pot face prin o politică mai strânsă pe piaţa financiar-bancar. Asta ar însemna că Guvernul se împrumută mai greu din piaţă. E complicat, pentru că dacă Guvernul se împrumută mai greu din piaţă, după aceea apar probleme pentru guvern.”
În acest context, fostul ministru de Finanţe afirmă că BNR, similar altor bănci centrale, a ales să evite această confruntare şi să permită finanţarea indirectă a deficitului bugetar.
„Şi atunci Banca Naţională în România, ca multe alte bănci centrale, decide să stea deoparte, să finanţeze indirect deficitul bugetar prin dobânzi mai mici şi dobânzi real negative în România.”
Florin Cîţu susţine că această decizie are costuri distribuite în economie şi afectează echilibrul pe termen mediu.
„Costul este aruncat asupra cetăţenilor, costul cu aceste dobânzi mari şi banca centrală stă cumva în spate.”
În opinia sa, consecinţele acestei strategii se reflectă inclusiv asupra evoluţiei preţurilor, pe un orizont mai lung de timp.
„Pe de o parte înţeleg strategia bănci centrale, pe de altă parte, asta înseamnă că inflaţia nu are cum să scadă şi să rămână în jur de 2% pe termen mediu şi lung. Va dura foarte mult timp.”
Fostul premier conchide că alegerea de a susţine finanţarea deficitului bugetar a prevalat în faţa unei politici monetare mai dure, care ar fi presupus un conflict direct cu Guvernul.
„Pentru că banca centrală a decis că este mai bine să reducă dobânzile, să finanţeze deficitul bugetar decât să lupte cu inflaţia. Ar fi fost o luptă grea, bineînţeles, şi ar fi intrat în conflict direct cu politica fiscală şi cu Guvernul României.”
