Riscul de jaf în România, în bănci, case de schimb valutar, case de amanet sau companii cu volume importante de cash se menţine în general la nivele scăzute. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că pericolul e 0. Potrivit lui Aurel Catrinoiu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, în cazul bancomatelor, metodele de jaf au evoluat, iar în cel mai negru scenariu hoţii pot chiar arunca în aer ATM-urile în urma unui atac, ceea ce se poate solda cu victime şi cu avarierea clădirilor în care sunt amplasate.
„Au apărut acum aparate bancare care încasează banii. Aici riscurile pot ajunge până la multiplicarea exploziilor. Sunt moduri de operare care au apărut, care pot provoca explozii ale aparatelor şi pun în pericol clădirile. Astea sunt cele mai grave consecinţe” a declarat Aurel Catrinoiu, preşedinte ANERSFR, în cadrul emisiunii de business ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.
Deşi în România jafurile, mai ales cele care vizează băncile, nu sunt un fenomen răspândit, autorităţile trebuie să ia măsuri pentru a fi gata de orice scenariu. Aurel Catrinoiu este de părere că România s-ar putea ghida din punct de vedere al normelor de siguranţă după modelul francez, care impune reguli de amplasare speciale pentru ATM-uri şi modalităţi inventive pentru a zădărnici eforturile atacatorilor.
„Ca metodă de protecţie s-au creat centre de astfel de aparate indepdente. În multe oraşe mari, autorităţile locale nu au mai dat voie ca băncile să îşi instaleze bancomate la parterul blocului. În Franţa, în cazul unui atac la un bacomat, dacă a explodat, banca nu mai are voie să relocheze ATM-ul decât dacă vine cu măsuri suplimentare de marcare a banilor. Asfel, în cazul unei explozii, o vopsea specială marchează bacnotele şi nu mai pot fi folosite” a mai spus preşedintele ANERSFR, în cadrul emisiunii ZF Live.
