Bunăstarea naţională trebuie să fie un indicator urmărit în viitoarele reforme şi politici publice, nu doar ca un efect secundar al PIB-ului. Ce rost are PIB-ul fără oameni?

♦ Creşterea economică foarte mare pe care a avut-o România în ultimele decenii nu a reuşit să producă suficientă bunăstare ♦ Dimensiunile legate de percepţie, încredere trebuie abordate integrat şi multidimensional, nu ca un efect secundar ♦ În România există o pătură în general educată, centrată în marele urban, care beneficiază de bunăstare şi prosperitate, în ciuda nemulţumirilor legate de instituţii şi performanţa statului, dar există şi cealaltă parte a unui segment larg de populaţie care a avut o îmbunătăţire marginală a bunăstării.

Percepţia bunăstării naţionale este peste medie, se corelează cu datele economiştilor care arată dublarea PIB-ului, creşterea salariilor în ultimii 10 ani, dar există o dimensiune factuală, a indicatorilor economici şi percepţia subiectivă care diferă. Veniturile pot fi ridicate, dar în acelaşi timp poate exista frustrare din cauza distribuţiei inegale a bunăstării. Discrepanţa percepţiei privind bunăstarea dintre mediul urban şi rural, o reprezintă accesul la sănătate, educaţie, dar şi aria socială care influenţează în ansamblu percepţia. Acestea au fost câteva din concluziile ediţiei speciale a emisiunii ZF Live, care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului cu ocazia evenimentului „România Bunăstării“.

„Felul în care românii percep bunăstarea, ne arată o valoare peste medie, ceea ce aş spune că este un lucru bun. Şi asta se corelează într-un fel şi cu datele economiştilor care ne arată că în ultimii 10 ani s-a vorbit de o dublare a PIB-ului şi faptul că au crescut salariile, dar sunt două elemente atunci când discutăm despre bunăstare, o dimensiune factuală, când discutăm de indicatori economici şi există şi această percepţie subiectivă a bunăstării, care diferă. Adică poţi să ai venituri ridicate, dar cu toate astea, să te simţi frustrat pentru că societatea este inechitabilă, de pildă, pentru că bunăstarea se distribuie aş spune inegal“, a explicat Dan Jurcan, sociolog şi director de cercetare, IRES.

El a mai explicat că în urban şi în urbanul mare există percepţia că se trăieşte mult mai bine, dar nu este vorba doar despre venituri, este vorba şi despre accesul la educaţie, la sănătate, la locuire, la posi­bili­tatea de petrecere a timpului liber, inclu­siv echilibru între muncă şi timp liber, siguranţa.