Lipsa unei strategii clar de succesiune în companiile antreprenoriale din România începe să devină un factor major de vulnerabilitate. În absenţa unui plan care să prevadă cine va prelua conducerea în lipsa fondatorului, multe afaceri locale riscă să îşi diminueze atractivitatea în faţa investitorilor şi a băncilor. Confruntate cu această lipsă, companiile devine mai greu de scalat şi sunt expuse unor riscuri de instabilitate mai mari, este de părere Mona Neagoe, partener în cadrul firmei de consultanţă în leadership, Pedersen & Partners.
„Faptul că fondatorii nu se gândesc la succesiune este o problemă. Vorbim de o problemă reală pentru că faultează companiile în evoluţie, le face mai puţin atractive, mai puţin bancabile. Băncile doresc să finanţeze, dar pe o strategie clară şi un plan de succesiune”, a spus Mona Neagoe, partener, Pedersen&Partners, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Succesiunea nu ar trebui privită ca o ameninţare, ci mai degrabă ca o etapă firească în maturizarea unui business. Specialiştii atrag atenţia că întrebarea „Ce se întâmplă dacă eu nu pot continua” ar trebui să fie recurentă în strategia oricărui fondator. Acest exerciţiu deschide calea către dezvoltarea unui nivel secund de management capabil sp gestioneze operaţiunile şi să asigure continutatea, chiar şi în absenţa liderului fondator al businessului. În plus, creează premisele pentru investiţii în dezvoltarea leadershipului intern, un element esenţial pentru sustenabilitatea şi profesionalizarea businessului românesc, a concluzionat Mona Neagoe.
„Întrebarea succesiunii ar trebui pusă destul de des astfel încât să genereze nişte reacţii. Reacţia firească este: Ce se întâmplă dacă eu nu pot continua? Cine poate prelua afacere?. În mod natural asta antrenează un nivel doi de management care se poate descurca în absenţa fondatorului şi poate antrena investiţii în dezvoltarea leadershipului” a mai spus Mona Neagoe.
