România se confruntă cu o inflaţie persistentă, alimentată de un mix de factori structurali şi fiscali: deficit bugetar ridicat, majorări de taxe indirecte (precum TVA), preţuri mari la energie şi o dependenţă semnificativă de importuri. În acest context, economia se îndreaptă spre un nou vârf inflaţionist în toamna acestui an, când rata anuală ar putea depăşi pragul de 10%, nivel care ar urma să rămână reper pentru mai multe trimestre, este de părere Valentin Tătaru, economist-şef, al ING Bank România.
„Probabil vom depăşi 10% în septembrie, dar nu departe de 10% nu vedem să atingem un prag de 11% de exemplu. Cred că nivelul acesta de 10% va fi unul de referinţă pentru vreo două sau trei trimestre de acum încolo” a spus Valentin Tătaru la ZF Live.
Evoluţia inflaţiei este influenţată în special de efectul de bază generat de creşterea TVA-ului în august 2025, care va continua să se resimtă în dinamicile preţurilor până în a doua jumătate a anului viitor. Pentru finalul lui 2025, rata inflaţiei este prognozată la circa 9,6%, urmând ca în 2026 să se înregistreze o descreştere treptată spre 4,5%, dacă nu intervin alţi factori externi sau politici fiscale suplimentare.
„Până nu intră efectul de bază dat de creşterea TVA-ului în august, până nu intră în august 2026 în vigoare, nu vom vedea o inflaţie semnificativ mai jos. Şi să nu uităm că efectul de bază nu înseamnă că vor scădea preţurile, deci preţurile odată crescute, rămân crescute. Va scădea doar ritmul de creştere a preţurilor. Deci vedem anul ăsta terminând pe la 9,6 Avem finalul de an în decembrie, iar anul viitor la 4,5”, a mai adăugat economistul-şef al ING Bank, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
